Proiecte europene pentru românii din diasporă

Românii din diasporă vor putea accesa fonduri europene pentru a se lansa în afaceri. Totodată, acestora li se oferă sprijin pentru a urma cursuri de formare profesională continuă, iar copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate vor avea acces la un program de tip şcoală după şcoală. „Vom lansa trei apeluri prin care dorim să le oferim sprijin românilor care muncesc în afara ţării, pe trei căi distincte. O dată, prin cursuri de formare profesională continuă, care au menirea să îi ajute să se adapteze, mai repede şi mai bine, specificităţilor culturii şi economiei statelor de rezidenţă. Apoi, îi vom sprijini financiar pe românii care vor să se lanseze în antreprenoriat, în afara ţării. Am gândit şi un program de tipul «şcoală după şcoală» pentru copii şcolari şi preşcolari care au cel puţin un părinte plecat în străinătate“, a declarat ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.

Cele trei proiecte care-i vizează pe românii din diasporă, „Formare profesională continuă pentru angajaţi“, „Români antreprenori în Europa“ şi „Prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii“, sunt derulate prin Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

În cadrul primului proiect va fi acordat sprijin pentru participarea la cursuri de formare profesională continuă în vederea obţinerii unei calificări sau pentru creşterea nivelului de calificare, inclusiv asigurarea costurilor de transport, hrană pe durata desfăşurării formării, dar şi stimulente menite să îmbunătăţească participarea eficientă a acestora.

Prin intermediul apelului „Români antreprenori în Europa“ vor fi finanţate proiecte care vor sprijini activităţi de asistenţă pentru ca românii care trăiesc în afara ţării să înceapă o afacere pe cont propriu.

Prin intermediul proiectului „Prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii“ vor fi sprijinite, în primul rând, activităţi de tipul „şcoală după şcoală“ (în special cursuri de alfabetizare şi de formare a abilităţilor numerice etc.), dar şi furnizarea de programe flexibile de educaţie de tip „a doua şansă“, care urmăresc dobândirea competenţelor de bază şi dezvoltarea abilităţilor personale pentru cei care părăsesc timpuriu sau abandonează şcoala. Copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate trebuie să reprezinte minimum 50% din totalul grupului- ţintă asumat la nivel de proiect.

În aceste zile, Ministerul Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică ghidurile pentru aceste trei direcţii, propuneri şi sugestii fiind aşteptate până la data de 10 februarie. (Oana Nistor)