Propunere de finanţare a Ucrainei pe 5 ani

Într-un moment critic pentru Ucraina, rămasă fără sprijinul Statelor Unite, țările NATO nu au reușit să convină asupra unui fond de finanțare pentru Kiev, promițând doar să meargă mai departe cu planificarea în această chestiune, potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat ezitarea Occidentului de a furniza ajutor militar ţării sale ca fiind complet inacceptabilă.

La reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO desfăşurată săptămâna trecută la Bruxelles, Stoltenberg a prezentat o propunere de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani pentru Ucraina, iniţiativă primită cu reacţii mixte de cei 32 de membri ai Alianţei. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Washing­ton din luna iulie.

„Este un moment critic. Oamenii din Ucraina continuă să-şi apere ţara cu îndemânare şi curaj. Ucraina a recucerit jumătate din teritoriul ocupat de Rusia. Ucrainenii nu rămân fără curaj, rămân fără muniţie”, a afirmat Stoltenberg într-o conferinţă de presă. 

El a dat asigurări că „aliaţii înţeleg urgenţa”, după ce ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut la Bruxelles rachete Patriot.

„Situaţia pe câmpul de luptă rămâne gravă. Ucraina are nevoie de mai multă apărare aeriană, mai multă muniţie şi mai mult ajutor. Salut faptul că aliaţii continuă să vină cu noi anunţuri. În ultimele zile, asta include 600 de milioane de euro de la Germania pentru iniţiativa cehă (de cumpărare de obuze pentru armata ucraineană - n.r.), 10.000 de drone din partea Regatului Unit, mai multe rachete şi vehicule blindate din Franţa, un nou pachet de la Finlanda de 188 de milioane de euro”, a menționat secretarul general, salutând și livrarea anunţată de Suedia a 800.000 de obuze.

Aliații au avut dificultăţi să ofere Ucrainei asistenţă militară chiar şi pentru sume mult mai mici, a remarcat, pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe. „Cu alte cuvinte, în actualul model de finanţare, această iniţiativă (de a strânge 100 de miliarde pe 5 ani, n.r.) are zero şanse. Pentru că aliații nu pot colecta 500 de milioane, iar în acest model ar trebui să colecteze 20 de miliarde pe an”, a explicat Dmitro Kuleba. Dacă însă statele NATO vor fi obligate să contribuie, atunci planul „are şanse de a fi implementat”, a indicat oficialul ucrainean.

În favoarea contribuțiilor au fost ministrul leton de externe Krisjanis Karins și omologul său eston Margus Tsahkna, acesta din urmă propunând chiar ţărilor NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor Ucrainei. În același timp, miniștrii de externe spaniol José Manuel Albares Bueno şi german Annalena Baerbock au afirmat că este important să nu existe o suprapunere între NATO şi UE, în condiţiile în care și blocul comunitar a creat un fond extrabugetar pentru Ucraina. (C. Z.)