Propunere de plafonare a plăţilor către fermele mari

Unul din obiectivele strategiei europene privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020 vizează o mai bună distribuţie a sprijinului acordat statelor membre, dar şi direcţionarea plăţilor directe într-un mod mai echitabil la nivelul fermelor. Astfel, la nivelul UE, se discută despre plafonarea plăţilor către fermele mari sau despre acordarea de plăţi redistributive pentru fermele mici, susţine directorul general adjunct al Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Creşterea nivelului de responsabilizare în materie de climă şi mediu, o mai bună distribuţie a sprijinului prin Politica Agricolă Comună (PAC), accent pe inovare şi cercetare, dar şi reechilibrarea responsabilităţilor între Uniunea Europeană, statele membre şi agricultori sunt principalele obiective ale comunicării Comisiei Europene „Viitorul alimentaţiei şi agriculturii”, document strategic privind viitorul PAC după 2020, prezentat zilele trecute la Bucureşti de Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene.

Documentul privind viitorul PAC ia în discuţie mai buna distribuţie a sprijinului acordat statelor membre, eliminarea decalajului între veniturile agricole şi cele din restul economiei, precum şi direcţionarea echitabilă a plăţilor directe.

„Avem o problemă de distribuţie a sprijinului în UE pentru că există un număr foarte mare de ferme mici. 3,43 de milioane de ferme mici care gestionează 7,7 milioane de hectare primesc numai 2,4 miliarde de euro din sumele alocate prin PAC. Situaţia este mai bună la fermele profesionale, între 5 şi 250 de hectare, unde un număr aproape egal, 3,29 de milioane de ferme, gestionează 107,4 milioane de hectare şi primesc 29 de miliarde de euro din PAC, iar fermele mari care reprezintă numai 0,08 din numărul fermelor gestionează aproape jumătate din terenul agricol de 44,2 milioane de hectare şi primesc aproape 9 miliarde de euro sprijin în fiecare an. De aceea, noi avem de explorat modele alternative pentru direcţionarea plăţilor directe într-un mod mai echitabil”, a adăugat Dumitru, potrivit Agerpres.

În acest context, la nivelul forului comunitar se discută despre plafonarea plăţilor către fermele mari, despre regresivitatea veniturilor pe măsura creşterii suprafeţei în ferme sau despre acordarea de plăţi redistributive pentru fermele mici. „Este inevitabilă discuţia în cadrul viitoarei PAC privind nivelul şi convergenţa între plăţile din statele membre. În mod sigur, cele din centrul şi estul Europei vor veni şi vor solicita o egalizare sau o reducere a distanţei dintre nivelul plăţilor existente în statele vechi ale UE şi în cele noi. Comunicarea CE recunoaşte şi lansează spre dezbatere această idee”, a arătat directorul general adjunct la DG AGRI.

Nu în ultimul rând, Mihail Dumitru susţine că folosirea intervenţiei publice la nivelul UE va schimba focalizarea de la controlul cheltuirii banilor către obţinerea de rezultate. „Bruxelles-ul nu va mai controla cele mai mici detalii din ferme, aceste elemente fiind lăsate administraţiei naţionale, iar Bruxelles-ul va fixa numai elementele de bază”, a adăugat reprezentantul CE.

Comisia Europeană a adoptat documentul strategic privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) în data de 29 noiembrie, acesta urmând a fi adoptat, conform calendarului, la sfârşitul lui mai sau începutul lui iunie 2018.

Deşi agricultura ca atare angajează din ce în ce mai puţini oameni, toate activităţile conexe creează 44 de milioane de joburi în Europa. UE este, totodată, principalul actor de pe piaţa agroalimentară mondială, exportând în valoare de 131 de miliarde de euro şi importând de 112 miliarde de euro.