Protest al medicilor de familie

Nemulţumiţi de birocraţia din sistemul de sănătate dar şi de fondurile alocate, o parte a medicilor de familie nu mai acordă servicii decontate de casele de asigurări de sănătate. Pentru ca pacienţii să fie cât mai puţin afectaţi, medicii vor lucra pro bono sau vor taxa consultaţia cu sume nesemnificative, însă, neavând contract cu Casa Naţională de Sănătate, nu vor putea acorda trimiteri şi reţete compensate.

Medicii de familie au început ieri protestul anunţat încă din noiembrie anul trecut, materializat prin nesemnarea actelor adiţionale la contractul-cadru cu Casa Naţională de Sănătate, ceea ce înseamnă că nu vor mai acorda servicii decontate de casele de asigurări de sănătate.

„Din păcate, nu avem motive să renunţăm la această decizie. Nu am obţinut decât nişte promisiuni pentru rezolvarea problemelor cu care medicii de familie ne confruntăm. Vom consulta oamenii, adică vom face actul medical, aşa, pro bono, majoritatea dintre noi. Vor fi însă şi medici care vor încasa consultaţiile, pentru că nu fac faţă cheltuielilor. Din păcate, nu putem acorda trimiteri şi reţete compensate, pentru că aceasta este o obligaţie a Casei, nu a noastră. Vom da reţete simple, prin care pacienţii trebuie să-şi cumpere medicamentele”, a declarat pentru Mediafax Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

La rândul său, vicepreşedintele SNMF, Sandra Alexiu Adalgiza, a declarat, pentru Agerpres, că mai puţin de jumătate dintre medicii de familie au semnat acte adiţionale cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Organizaţiile pacienţilor şi-au declarat sprijinul pentru solicitările medicilor de familie.

„Noi am susţinut demersurile medicilor. Practic, asupra noastră sunt efectele acestui contract-cadru pe care medicii îl semnează şi care de multe ori vedem cum ne împiedică - ba cu sistemul informatic care nu merge, ba cu trimiterea la medicul specialist şi reţetele”, a declarat preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice Radu Gănescu.

În opinia sa, autorităţile ar trebui să considere medicina de familie o parte importantă a sistemului de sănătate, având în vedere că se doreşte ca aceasta să se ocupe de partea de prevenţie şi depistare precoce.

Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, şi-a declarat susţinerea pentru protestul medicilor de familie.

„Revendicările lor ne privesc în mare majoritate şi pe noi pacienţii pentru că toate duc către interesul pacientului, inclusiv finanţarea. În ultimii ani s-a transformat medicina de familie într-un act birocratic. Nu mai este un act medical”, a declarat Barbu.

Pe de altă parte, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Laurenţiu Mihai, susţine că peste 60% dintre medicii de familie din ţară au semnat deja actele adiţionale la contractul-cadru. În plus, programul de lucru al caselor a fost prelungit astfel încât să poată fi semnate aceste acte adiţionale, pentru a asigura continuitate în acordarea asistenţei medicale.
La rândul său, ministrul sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, pentru Mediafax, că nu consideră „etic şi normal” ca medicii de familie care protestează să folosească pacienţii în negocieri, precizând că „există loc de mai bine la finanţare”.

Situaţia sistemului de medicină primară din România este una dramatică, arată o analiză a Societății Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF) şi Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie. Mai exact, în următorii cinci ani, un sfert din români nu va mai avea medic de familie, în condiţiile în care populaţia țării îmbătrâneşte şi, odată cu această tendinţă, va creşte incidenţa bolilor.

La nivel naţional, există, la acest moment, 11.000 de medici de familie şi aproximativ 9.500 de cabinete de medicină de familie.