Puncte vulnerabile pe harta Europei

Statele europene se află sub o presiune uriaşă generată de războiul din Ucraina, acest „atac asupra ordinii mondiale actuale”, după cum l-a numit secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Atât membrele UE, cât şi celelalte ţări europene trebuie să găsească soluţii pentru a depăşi o criză care îmbracă mai multe forme: militară, politică şi economică. 

În plan militar, agresiunea Rusiei, care a generat „cea mai periculoasă situaţie din Europa începând de la Al Doilea Război Mondial”, nu este singurul motiv de îngrijorare pentru ţările europene şi pentru forţele NATO. O scânteie s-a reaprins în Balcani cu riscul de a se transforma într-o veritabilă vâlvătaie. Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor cu Serbia, care nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo. 

Chiar dacă sub presiunea puterilor occidentale şi în special a SUA, marele aliat al Kosovo, Administraţia de la Pristina a decis să amâne până la 1 septembrie intrarea în vigoare a noilor reguli la graniţa cu Serbia, îngrijorarea este justificată mai ales în lumina prieteniei Serbiei cu Rusia.  

Totuşi, NATO, prin vocea secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, dă asigurări că forţa militară din Kosovo - KFOR este „pregătită să intervină dacă stabilitatea este ameninţată”. 

Stabilitatea Europei este pusă la încercare însă şi în plan politic, după ce Guvernul italian de uniune naţională condus de Mario Draghi a căzut pe 14 iulie, iar Bulgaria e condusă şi ea de un Guvern interimar, aici urmând să aibă loc alegeri anticipate în 2 octombrie - al patrulea scrutin parlamentar în mai puţin de doi ani. 

Şi Marea Britanie se află în febra desemnării unui nou premier după demisia lui Boris Johnson, iar presa a înaintat ideea unei posibile ingerinţe a Moscovei nu doar în politica internă a Italiei, ci şi a Regatului Unit şi a celorlalte ţări europene care trec prin crize politice. 

În plan economic, Europa caută soluţii pentru a reduce cât mai mult dependenţa faţă de gazul rusesc, perspectiva unei ierni cu restricţii de consum devenind tot mai clară. Unele ţări europene, precum Olanda şi Franţa, recurg deja la programe de economisire a energiei. 

„La nivel european există aparent consensul că măsuri cum ar fi repornirea termocentralelor pe cărbune sau prelungirea termenelor de exploatare a centralelor nucleare în Germania sunt acceptabile, în ciuda faptului că anulează progresul obţinut înspre energia verde”, notează Deutsche Welle posibilele soluţii la criza energetică. (O. N.)