Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Putin participă la alegeri pentru a deveni premier al Rusiei

Putin participă la alegeri pentru a deveni premier al Rusiei

Data: 03 Octombrie 2007

▲ Vladimir Putin vrea să devină primul-ministru al Rusiei ▲ Liderul de la Kremlin va candida pe listele celui mai puternic partid din Rusia ▲ Occidentul nu comentează evenimentele de la Moscova ▲

Preşedintele Vladimir Putin intenţionează să joace în continuare un rol de prim plan în politica Rusiei. Omul forte de la Kremlin părăseşte deocamdată fotoliul de şef al statului, dar ar putea conduce ţara din poziţia de prim-ministru. Putin a participat la congresul partidului Rusia Unită, anunţându-şi planurile politice pentru viitor. Preşedintele rus a declarat că va fi primul pe lista electorală a formaţiunii respective la a cărui fondare a contribuit activ şi care se pregăteşte să ia parte la alegerile parlamentare din decembrie.

Candidează, dar nu înregimentat politic

Prezent în mijlocul susţinătorilor săi, Putin a dat de înţeles că nu are nici un gând să se lase de politică, ci doreşte să rămână cel mai puternic om în stat. „Deşi am fost unul dintre fondatorii Rusiei Unite, nu aparţin nici unui partid, ca, de altfel, majoritatea cetăţenilor ţării noastre, şi nu doresc să schimb această stare de fapt. Oferta de a conduce guvernul e realistă“, a spus Putin.

Liderul de la Moscova a declarat însă că e prematur să se gândească la această variantă, el aşteptând mai întâi ca Rusia Unită să câştige alegerile din 2 decembrie. Mai mult, el a făcut portretul înlocuitorului său ideal la Kremlin. Astfel, aceasta ar trebui să fie „o persoană decentă, eficientă, capabilă şi cu o gândire modernă, cineva cu care să se poată lucra bine“.

Premier cu un preşedinte-marionetă?

În ciuda ultimelor informaţii privind direcţia politică a lui Putin, viitorul rol politic al acestuia în Rusia rămâne greu de stabilit. Declaraţia sa în faţa Rusiei Unite va ajuta în primul rând partidul să se slujească de numele său în alegeri. Totuşi, rămâne de văzut pe cine va susţine Putin pentru funcţia supremă în stat şi dacă acea persoană va reuşi să câştige. Apoi, chiar dacă Putin se va impune ca premier, apare problema relaţiei de putere dintre acesta şi viitorul şef al statului, Rusia având un sistem constituţional în care preşedintele are prerogative extinse.

Presa de la Moscova face şi ea speculaţii pe această temă. Potrivit ziarului „Kommersant“, ar exista trei scenarii posibile pentru Vladimir Putin: să devină prim-ministru, preşedinte al Dumei de Stat sau să fie reales ca preşedinte după o pauză, aşa cum prevede Constituţia. „Putin a devenit propriul său succesor“, scrie şi „Izvestia“, iar „Vremia Novostei“ notează că „nu are importanţă cine va ocupa fotoliul prezidenţial, dacă parlamentul şi guvernul sunt controlate de actualul lider al ţării“.

UE se face că nu vede

Deşi manevrele lui Putin au prea puţin de a face cu spiritul democratic, Comisia Europeană (CE) nu „doreşte să se implice în acest caz“. Astfel, CE a calificat drept „o problemă internă“ a Rusiei posibilitatea ca preşedintele Vladimir Putin, care nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, să fie viitorul premier al acestei ţări.

Legat de acest subiect, Casa Albă a refuzat, la rându-i, să se exprime asupra acestei posibilităţi, precizând că este o problemă internă a acestei ţări şi că nu poate cere decât ca alegerile să fie libere şi democratice. Cu toate acestea, în cadrul unui interviu pentru cotidianul „New York Times“, secretarul de stat american Condoleezza Rice şi-a declarat îngrijorarea faţă de „centralizarea puterii“ de la Kremlin. ▲