Raportul Comisiei Europene critică tergiversarea anchetelor pentru înaltă corupţie

▲ DNA şi-a menţinut parcursul bun în ceea ce priveşte investigaţiile non-părtinitoare în cazuri de înaltă corupţie, dar Parlamentul nu pare să sprijine cauza, iar procedura acestuia de a cere iniţierea de investigaţii în cazul unor miniştri nu este „nici uniformă şi nici uşoară“, se arată în raportul CE pe Justiţie ▲ „Este şocant faptul că nici un proces de interes public nu a ajuns măcar la o decizie de primă instanţă, nemaivorbind de o decizie finală“, consideră autorii raportului ▲

Un caz de înaltă corupţie deferit justiţiei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) durează aproximativ doi ani, timp în care au loc 26 de audieri, din cauza procedurilor lente în instanţă, arată raportul făcutpublic, ieri, de Comisia Europeană, cu privire la reforma Justiţiei în România.

Autorii raportului consideră că DNA şi-a menţinut parcursul bun în ceea ce priveşte investigaţiile non-părtinitoare în cazuri de înaltă corupţie, dar Parlamentul nu pare să sprijine cauza, iar procedura acestuia de a cere iniţierea de investigaţii în cazul unor miniştri nu este „nici uniformă şi nici uşoară“.

„Este şocant faptul că nici un proces de interes public nu a ajuns măcar la o decizie de primă instanţă, nemaivorbind de o decizie finală“, se arată în raport. Procesele de nivel înalt durează foarte mult şi din cauza avocaţilor apărării, care cer dese amânări, iar excepţiile de neconstituţionalitate, pe timpul rezolvării cărora procesele se suspendă, îngreunează rapiditatea actului de justiţie.

Sistemul de evaluare a magistraţilor are o „valoare îndoielnică“

Comisia Europeană apreciază că Justiţia „a făcut progrese în România“, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a devenit „mai vocal în exprimarea îngrijorărilor magistraţilor pe care îi reprezintă, provocând conflicte instituţionale între aceştia şi Executiv“. Autorii raportului consideră, însă, că sistemul de evaluare a magistraţilor, propus de CSM, are o „valoare îndoielnică“. În mai 2009 au fost evaluaţi peste 85% din magistraţi, majoritatea (aproape 100%) primind calificative foarte bune. În aceste condiţii, Comisia Europeană ridică problema imparţialităţii comisiilor de evaluare. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte redistribuirea pe criterii geografice a magistraţilor, cei din Bucureşti par a fi favorizaţi, dar noile reguli referitoare la faptul că inspectorii ce evaluează activitatea instanţelor nu au voie să investigheze parchete sau curţi la care au lucrat în trecut ar putea reduce conflictul de interese, apreciază Comisia.

Săptămâna trecută, site-ul de ştiri EUObserver a relatat că, în rapoartele privind reforma justiţiei din România şi Bulgaria, se va recomanda continuarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi după anul 2009, ca urmare a progreselor insuficiente în reforma justiţiei şi în combaterea corupţiei din cele două ţări. Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost stabilit de executivul comunitar în decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea depăşirii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.