Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Rata sărăciei absolute, în scădere în România

Rata sărăciei absolute, în scădere în România

Data: 07 Dec, 2007

▲ Potrivit unui sondaj realizat de Fundaţia Soros, rata sărăciei absolute din România este asemănătoare ţărilor din spaţiul ex-sovietic, sărăcie mai mare fiind în mediul rural, iar pe regiuni, în Moldova ▲ Comparativ cu celelalte state europene, inegalitatea veniturilor băneşti în România este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană ▲

Rata sărăciei absolute în România este deosebit de mare în context european, fiind comparabilă doar cu unele ţări din fosta Uniune Sovietică, acest indicator atingând 22% în mediul rural faţă de 7% din populaţia de la oraşe şi, raportat la regiuni, înregistrând 35% în Moldova faţă de 10% în Capitală, conform unui sondaj Soros.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundaţia Soros, România a reuşit să ajungă, în 2006, la trei milioane de persoane aflate în sărăcie absolută, faţă de opt milioane de persoane, în anul 2000. Astfel, studiul arată că evoluţia ratei sărăciei în România a crescut de la 4% la 20% între 1989 şi 1993, iar în 2000 a atins „recordul“ de 35,9% din populaţia ţării.

Rata sărăciei s-a redus, în 2006, la 13,8%. Cu toate acestea, datele sociologice indică o rată a sărăciei absolute deosebit de mare în context european, comparabilă numai cu unele ţări din fosta Uniune Sovietică. Câştigătorii transformărilor postcomuniste sunt persoanele mai tinere, cu educaţie înaltă sau cu o calificare cerută pe piaţă, în special din mediul urban. Perdanţii, pe de altă parte, sunt în special persoanele cu nivel redus de educaţie, lipsite de calificare, în special din mediul rural. Copiii, tinerii, rromii, persoanele cu nivel redus de educaţie, şomerii şi persoanele ocupate în sectorul informal au avut de-a lungul întregii perioade şi încă mai au un risc semnificativ de sărăcie.

Nord-estul, cea mai săracă zonă

În ceea ce priveşte raportarea pe regiuni, în nord-estul ţării rata sărăciei absolute se menţine pentru 35% din totalul populaţiei, faţă de 10% în Bucureşti.

De asemenea, datele arată o diferenţă semnificativă între mediul rural, 22% din populaţie, faţă de 7% în mediul urban. Mai mult, zonele rurale sunt încă marcate de vulnerabilitate, în principal pentru că bunăstarea se bazează predominant pe veniturile din agricultura de subzistenţă. Aspiraţia majoră a românilor este aceea de a avea o casă „aşa cum trebuie“, 20% dintre aceştia plasând-o în topul priorităţilor pentru următorii doi-trei ani. Totodată, studiul arată că cei care vor să aibă o firmă proprie sunt mai puţini, doar 14% din populaţie. Resursa solicitată cel mai mult de aceste persoane o reprezintă relaţiile personale bogate. În acelaşi timp, pentru 12% dintre români prioritară este posibilitatea de a pleca să muncească în străinătate. Potrivit autorilor studiului, cei care vor să plece la muncă în altă ţară sunt persoane cu o stare materială inferioară mediei pe ţară. „18% din persoane doresc să facă un împrumut sau să ia un credit de la o bancă. Ca regulă generală, cei mai bogaţi în proiecte sunt tinerii şi cei care au mai lucrat în străinătate. Sistematic ei vor mai mult decât ceilalţi, ei vor să aibă locuinţe noi, să îşi deschidă firme, să facă împrumuturi şi să plece, de cele mai multe ori, din nou, la lucru în străinătate“, spun autorii studiului.

Inegalitatea veniturilor, printre cele mai ridicate din Europa

Totodată, BOP arată că inegalitatea veniturilor a avut o dinamică opusă sărăciei absolute. Astfel, inegalitatea veniturilor a scăzut în perioadele de recesiune economică şi a început să crească o dată cu revitalizarea economiei, distanţa între cei mai bogaţi şi cei mai săraci fiind din ce în ce mai accentuată. Comparativ cu celelalte state europene, inegalitatea veniturilor băneşti în România este printre cele mai ridicate în Uniunea Europeană. Astfel, veniturile băneşti ale celor mai bogaţi 20% dintre români au fost, în 2004, în medie de 7,1 ori mai mari decât cele ale celor mai săraci 20% dintre români, în timp ce în Uniunea Europeană acest raport varia între 3,3 în Slovenia şi 7,2 în Portugalia.