Subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării sunt dăunătoare atât naturii, cât şi comunităţilor de acolo, iar îndiguirile realizate pentru a face loc incintelor agricole au dus la scăderea fertilității
17 Mai, 2024
Rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene
România face parte dintr-un grup de ţări membre UE cu o rată relativ scăzută de absorbţie a fondurilor europene, principalele motive fiind problemele în procesul de pregătire şi documentare, dar şi în ceea ce priveşte cofinanţarea proiectelor.
Rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în cazul ţării noastre a ajuns, în luna septembrie, la 23,77%, faţă de 21,89% în august, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene. Cifrele ne situează în coada clasamentului, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) realizând şi un studiu pentru a afla care sunt impedimentele principale în accesarea fondurilor europene, scrie Mediafax. Astfel, lipsa aptitudinilor tehnice şi cea a capacităţii decizionale reprezintă principalele obstacole întâmpinate în pregătirea marilor proiecte eligibile pentru cofinanţare din fonduri europene în România şi Bulgaria, potrivit raportului instituţiilor financiare internaţionale. De asemenea, pregătirea proiectelor pentru cofinanţare UE este îngreunată de întârzieri şi tergiversări administrative repetate în procesul de avizare a proiectelor.
Problemele au fost depistate în România şi Bulgaria după extinderea prezenţei teritoriale a proiectului JASPERS în cele două ţări, JASPERS fiind un proiect de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor mari eligibile pentru cofinanţare din fonduri europene, destinat statelor UE care au aderat în perioada 2004-2007. Facilitatea este oferită în parteneriat de Comisia Europeană, BEI, BERD şi banca germană de investiţii KfW. Aceleaşi probleme au mai fost identificate şi în Cehia, Ungaria şi Slovacia, ţări care au şi ele rate relativ scăzute de absorbţie a fondurilor europene. Identificarea implicaţiilor fiscale ale proiectelor cu fonduri UE, inclusiv necesarul de cofinanţare, este unul dintre criteriile de referinţă structurale prevăzute în programul economic din noul acord preventiv negociat cu FMI, aprobat pe 27 septembrie de Consiliul Director al instituţiei.
România, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor. Propunerea a fost aprobată de Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European şi urmează votul în plen. (Oana Nistor)
