Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Ratingurile a nouă state au fost retrogradate
Agenţia de evaluare Standard&Poors (S&P) a retrogradat, la finele săptămânii trecute, ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă.
Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la "AAA" la "AA plus", clubul ţărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri - Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda. Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă. Cancelarul german Angela Merkel a afirmat, sâmbătă, că retrogradarea ratingurilor a nouă state din zona euro confirmă faptul că "rămâne încă un drum lung în faţă până la recâştigarea încrederii investitorilor". "Pe fondul acestor probleme, investitorii vor cere şi mai multe compensaţii pentru a deţine bonduri care acum sunt din ce în ce mai riscante (vezi bondurile Spaniei, Italiei sau Portugaliei), în timp ce moneda euro scade vertiginos", comentează analiştii străini. Costul de finanţare va creşte şi în România Decizia S&P de a retrograda nouă ţări din zona euro ar putea avea ca efect creşterea costurilor de finanţare în euro pentru România, întrucât instituţiile-mamă se vor finanţa şi mai scump, afirmă analiştii români. "Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare", a comentat analistul Florin Cîţu. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, spune că "pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată" şi se întreabă retoric care sunt "motivele de netăgăduit" pentru care sau fost retrogradate Austria şi Franţa. "Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca, la nivel european, să vedem un nou val de aversiune, prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că pieţele vor mai începe să diferenţieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa şi cu o evoluţie în continuare în îmbunătăţire", a spus Ionuţ Dumitru, care nu exclude niciun efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanţare.