Război în Fâşia Gaza

▲ Trupe israeliene au intrat, sâmbătă, în Fâşia Gaza, în cadrul celei de-a doua faze a operaţiunii din zonă, a anunţat armata israeliană ▲ Israelul intenţionează „să preia controlul“ asupra unor sectoare din Fâşia Gaza, de unde au fost lansate rachete către teritoriul israelian, precizează un comunicat israelian ▲ Franţa şi Spania condamnă Israelul pentru atacarea teritoriilor palestiniene ▲ Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să adopte nici o rezoluţie referitoare la criză ▲

Atacul terestru al armatei israeliene asupra teritoriilor palestiniene a fost întâmpinat cu proteste din partea preşedinţiei UE şi a unor mari state europene. Având sprijinul politic al SUA, statul evreu îşi continuă însă înaintarea conform planurilor sale. Luptele între forţele israeliene şi miliţiile Hamas continuă în nordul Fâşiei Gaza, în zona oraşelor Beit Lahiya şi Beit Hanoun, de-a lungul axelor de înaintare a unităţilor terestre fiind semnalate intense schimburi de focuri, tiruri de artilerie şi atacuri aeriene. În zonă au fost observate explozii şi incendii provocate de lovirea unui depozit de combustibil în nordul Fâşiei Gaza.

Organizaţia Hamas, citată de postul de radio Vocea Israelului, a relatat că atacurile israeliene au provocat un mare număr de victime palestiniene în casele lor, dar a evitat să precizeze ce pierderi au suferit combatanţii săi. Ossama Hamdam, reprezentantul Hamas în Liban, a afirmat că deşi organizaţia sa nu este capabilă să învingă armata israeliană, militanţii săi o vor împiedica să pătrundă adânc în teritoriile palestiniene, ameninţând că va transforma Fâşia Gaza în „cimitir“ pentru armata israeliană. De partea cealaltă, Ehud Barak, ministrul israelian al Apărării, a precizat că operaţiunile militare vor fi „lungi şi dificile“.

UE se distanţează de Israel

Preşedinţia cehă a Uniunii Europene, care a spus iniţial că operaţiunea terestră lansată de Israel în Gaza pare de natură defensivă, nu ofensivă, şi-a nuanţat ulterior declaraţia recunoscând dreptul unui stat de a se apăra, dar a criticat „acţiunile care afectează masiv civilii“. Bâlba diplomatică pe care Cehia s-a străduit să o mascheze poate reflecta nu numai o stângăcie a începătorului (Cehia deţine pentru prima dată preşedinţia UE), ci şi neînţelegeri în sânul guvernului ceh. Între timp, Franţa „condamnă ofensiva terestră israeliană împotriva Fâşiei Gaza“ şi consideră că „această escaladă militară periculoasă complică eforturile angajate de comunitatea internaţională“ pentru obţinerea unui armistiţiu. La rândul ei, Spania şi-a exprimat sprijinul şi solidaritatea cu palestinienii din Fâşia Gaza.

Dacă UE ia apărarea palestinienilor, atitudinea americanilor este mult mai „diplomatică“. Departamentul de Stat a anunţat sâmbătă că depune eforturi pentru a obţine un armistiţiu în Gaza şi a spus guvernului israelian că acţiunea militară trebuie să ţină seama de „potenţialele consecinţe asupra civililor“. Washingtonul este „profund preocupat de situaţia umanitară“ din Gaza, dar este de părere, pe de altă parte, că Hamas ţine ostatică populaţia din Gaza, a anunţat guvernul american.

La New York, Consiliul de Securitate al ONU a încheiat sâmbătă seara o reuniune asupra situaţiei în Fâşia Gaza fără să ajungă la acord asupra unui text care să invite la încetarea ostilităţilor. Reunit la cererea Libiei, singurul său membru arab, Consiliul de securitate nu a reuşit să stabilească un text care să întrunească unanimitatea celor 15 state care îl compun.

▲ 20.000 de soldaţi israelieni sunt implicaţi în operaţiune

În termeni militari, raportul de forţe dintre brigăzile Ezzedine al-Qassam, adică militanţii înarmaţi ai Hamas şi armata israeliană, este disproporţionat. Diferenţa tehnologică ar putea fi însă compensată de un factor esenţial - cel uman. Forţa de Apărare Israeliană este una dintre cele mai redutabile şi temute din lume. Cei peste 20 de mii de militari implicaţi în operaţiunea „Plumb Întărit“ folosesc doar armament ultramodern, avioane F-16, elicoptere de atac Apache şi Cobra, dar şi drone, adică avioane fără pilot, toate de fabricaţie americană şi modificate special pentru armata israeliană. Temutele tancuri Merkava sunt piesa de rezistenţă a infanteriei, pentru că asigură înaintarea soldaţilor.

De partea cealaltă, brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa militară a mişcării Hamas, are un număr de luptători cel puţin dublu. Ultimele statistici cunoscute vorbesc de peste 40 de mii de oameni, echipaţi cu automate Kalaşnikov şi aruncătoare de proiectile antitanc. Hamas deţine mii de tone de armament şi muniţie, aduse ilicit în Gaza din foste ţări sovietice, Siria sau Iran. Rachetele Qassam, Qassam 2 şi Grad, deşi de fabricaţie artizanală, pline de bile şi cuie pentru a răni cât mai multă lume în jur, pot fi lansate aproape de oriunde şi au demonstrat că pot fi letale pentru populaţia civilă din statul evreu. Un alt avantaj pentru Hamas în lupta terestră este mai buna cunoaştere a teritoriului, lucru esenţial în defensiva terestră şi, poate cel mai important, sprijinul aproape total al populaţiei.

▲Românii din Gaza încearcă să scape de război

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat că sâmbătă, până la ora 17:00 (ora României), 48 de cetăţeni, dintre care 41 de cetăţeni români (11 femei, 4 bărbaţi şi 26 de copii) şi 7 cetăţeni palestinieni, au solicitat Ambasadei României din Tel Aviv asistenţă consulară pentru a părăsi zona de conflict din Fâşia Gaza. Toate aceste solicitări au fost transmise de urgenţă autorităţilor competente israeliene în vederea obţinerii autorizaţiilor corespunzătoare. MAE monitorizează permanent evoluţia situaţiei din zonă şi reiterează recomandarea făcută cetăţenilor români aflaţi în Fâşia Gaza de a contacta Ambasada României la Tel Aviv pentru a demara formalităţile de ieşire din teritoriu, se arată într-un comunicat remis agenţiei AGERPRES, de către MAE.