Reacții după verdictul favorabil în dosarul Roșia Montană

România a primit câștig de cauză în acţiunea arbitrală în dosarul Roşia Montană, judecată la Curtea de Arbitraj Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) și va obține de la recla­manți contravaloarea cheltuielilor de judecată din ultimii 9 ani. Acţiunea fusese iniţiată în 2015 de către două companii ale Gabriel Resources, care au reclamat că România a obstrucţionat proiectul minier aurifer, cerând despăgubiri de circa 6,7 miliarde de dolari. Gabriel Resources a transmis că ia în calcul contestarea deciziei Curții. 

Un rol în mediere au avut și ONG-urile constituite în campania „Salvaţi Roşia Montană”. Acestea au susținut în faţa ­ICSID „trei amicus curiae” (intervenţii specializate din partea societăţii civile în sprijinul statului), care „au evidenţiat că proiectul minier nu a obţinut niciodată acceptul comunităţii şi al societăţii”. „Decizia (…) constituie o recunoaştere a luptei roşienilor pentru a-şi salva localitatea. Refuzul lor de a-şi abandona casele, bisericile şi cimitirele a devenit sursă de inspiraţie pentru o întreagă generaţie”, menţionează ONG-urile.

Un alt grup de asociații, „Prietenii Roşiei Montane”, cere anularea definitivă a licenţei de exploatare acordată în 1999 (care expiră la 24 iunie 2024), realizarea Planului Urbanistic General (PUG) al localității şi publicarea integrală a deciziei curții, pentru „a afla vinovaţii afacerii Roşia Montană, inclusiv a declaraţiilor iresponsabile din ultima perioadă”.

Realizarea PUG-ului este o urgență și pentru autoritățile locale. Potrivit viceprimarului din Roşia Montană, Vasile Morariu, viitorul localităţii este turismul, iar PUG-ul este necesar pentru introducerea apei potabile, modernizarea drumurilor sau construirea de pensiuni. El a explicat că, Roșia Montană fiind sit UNESCO, primăria poate face PUG-ul doar împreună cu Consiliul Judeţean şi Guvernul. 

„În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic. Nu se poate construi o casă, nu se poate cons­trui o pensiune, nu se poate introduce apă potabilă”, a arătat viceprimarul.

Odată cu acest verdict, exploatarea aurului pe bază de cianuri poate fi considerată un subiect închis în România, a reacționat Tanczos Barna, fost ministru al mediului. Pe de altă parte, Ion Ariton, ministru al economiei în 2010-2012, care a participat la medierea de la Curtea de Arbitraj, a declarat, pentru Agerpres, că ar fi bine ca România să încerce să exploateze aurul de la Roşia Montană, însă cu respectarea normelor de mediu. Potrivit studiilor, zăcământul conține 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

Roşia Montană a fost înscrisă în 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Aici se găsește cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut (7 km), dar şi un amplu sistem din secolele XVII-XVIII realizat cu praf de puşcă (10 km), completat de exploatările cu dinamită (53 km) din secolele XIX-XX. (C. Z.)