Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
Reacţii dure ale germanilor în scandalul european Nokia
▲ Scandalul iscat de închiderea fabricii Nokia de la Bochum, Germania, şi cererea preşedintelui Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schultz, către CE de a verifica dacă fabrica Nokia de la Cluj va fi deschisă cu fonduri europene continuă cu noi reacţii din partea nemţilor ▲ Astăzi, la Bochum, va fi organizată o manifestaţie de protest ▲ Mai mult, nemţii ameninţă cu un boicot la adresa Nokia, înalţi oficiali afirmând public că vor renunţa la telefoanele produse de compania finlandeză ▲ Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, pentru a mai tempera situaţia, a anunţat disponibilitatea CE de a acorda ajutoare financiare disponibilizaţilor de la Bochum ▲
La o săptămână distanţă de anunţul făcut de compania finlandeză Nokia privind închiderea fabricii de la Bochum, Germania, şi deschiderea alteia în România, la Cluj, continuă să provoace discuţii aprinse între oficialii europeni, printre demnitarii din Germania şi, nu în ultimul rând, pentru ziua de astăzi este anunţat un protest de amploare al angajaţilor de la Bochum. Săptămâna trecută, Martin Schultz, preşedintele socialiştilor europeni din parlamentul European, cerea Comisiei Europene să verifice dacă fabrica ce se va deschide în România se va face cu fonduri europene, în contextul în care aceeaşi companie făcuse anunţul închiderii fabricii de la Bochum. În urma închiderii uzinei Nokia de la Bochum, 2.300 de oameni vor rămâne fără locuri de muncă şi, indirect, mai au de suferit alte câteva mii de personae dintr-o regiune unde, de curând, au fost închise şi minele de cărbune. Activitatea de acolo va fi transferată către România, mai exact la Cluj, unde Nokia a anunţat deschiderea unei fabrici. Câştigul companiei finlandeze este legat în special de costurile salariale mult mai reduse în ţara noastră, decât cele din Germania. Germania boicotează Nokia După anunţ, un val de nemulţumire a cuprins întreaga Germanie, ministrul Agriculturii şi Protecţiei consumatorului, Horst Seehofer, declarând chiar că are în vedere un boicot asupra telefoanelor Nokia la nivelul întregului minister. Şi preşedintele Partidului Social Democrat german (SPD), Kurt Beck, s-a alăturat politicienilor care au cerut boicotarea companiei Nokia, în semn de protest faţă de închiderea uzinei de la Bochum a producătorului finlandez de telefoane mobile. „În ceea ce mă priveşte, în casa mea nu vor mai exista telefoane Nokia“, a spus Beck, într-un interviu publicat de „Bild am Sonntag“, conform versiunii difuzate sâmbătă de publicaţie. „Nu este genul meu să cer boicotarea unui produs. Dar pentru mine, şi probabil pentru numeroşi germani, numele Nokia nu mai sună bine de o săptămână“, a adăugat Beck. Peter Struck, responsabil al grupului parlamentar SPD, a declarat că a renunţat la telefonul său mobil Nokia, iar o filială locală a Confederaţiei sindicatelor germane (DGB) a lansat un apel virulent pentru boicot joi, înainte de a coborî tonul discursului, în vederea unor negocieri cu Nokia pe plan social. De altfel, vârful culminant al nemulţumirilor se va simţi astăzi, când, la Bochum, este prevăzută o manifestaţie de proporţii. De asemenea, oficialii germani au uzitat de termeni extremi, aceştia denunţând „capitalismul de caravană“, care permite companiilor să îşi transfere în diverse ţări producţia. Ministrul german al Finanţelor, Peer Steinbruck, a apreciat drept puţin probabilă salvarea uzinei de la Bochum. Şi cancelarul federal german, Angela Merkel, a avut o atitudine în tonul confraţilor care ameninţă cu boicotul, aceasta declarând, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că este „absolut de înţeles“ boicotarea firmei finlandeze de către mai mulţi miniştri ai coaliţiei aflate la guvernare în Germania şi că ea însăşi mai are „multe întrebări“ pentru firma producătoare de telefoane mobile, a scris ieri cotidianul spaniol „El Mundo“. Nokia a anunţat încă din martie anul trecut că va înfiinţa o unitate de producţie de telefoane mobile în România, investiţia fiind estimată la 60 de milioane de euro. Compania este localizată în parcul industrial Tetarom Cluj-Napoca, finanţat prin fonduri PHARE. Grupul finlandez a mai anunţat că va angaja, până la sfârşitul anului, o mie de persoane la fabrica din comuna Jucu, judeţul Cluj, dublând personalul faţă de estimările iniţiale, potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj. Ajutoare financiare europene pentru disponibilizaţii de la Bochum În încercarea de a mai tempera valul de negativism la adresa prestigioasei companii finlandeze, Comisia Europeană a anunţat că este dispusă să le acorde ajutoare angajaţilor germani de la uzina ce va fi închisă în Germania. „Tocmai deoarece cunoaştem duritatea acestor procese de transformare, avem la dispoziţie fondurile sociale şi cele pentru mondializare, astfel încât statele membre să nu fie nevoite să amortizeze singure aceste schimbări“, a spus Jose Manuel Durao Barroso, preşedintele CE, într-un interviu acordat săptămânalului economic „Wirtschaftwoche“. Politica europeană de susţinere financiară nu are nici o legătură cu decizia companiei Nokia de a renunţa la uzina de la Bochum, situată în landul Rhenania de Nord - Westfalia din vestul Germaniei, în favoarea unei uzine în România, a mai precizat înaltul oficial european. Barroso a dat un răspuns şi în faţa bănuielilor formulate în Germania privind faptul că România ar putea beneficia, în detrimentul Germaniei, de fonduri de ajutor europene. „Este adevărat că susţinem infrastructura în regiunile economice mai puţin dezvoltate sau defavorizate, inclusiv din Germania“, a spus Barroso. Producţia uzinei de la Bochum a fost subvenţionată mult timp de landul Rhenania de Nord - Westfalia şi de statul federal. România primeşte, ca şi Germania, fonduri structurale din partea UE, dar Comisia a declarat că nu a subvenţionat noul centru de producţie din România. Comisarul european pentru Industrie, germanul Guenter Verheugen, a apreciat, într-un interviu publicat de „Welt am Sonntag“, că acest caz „este un motiv de a reflecta la politica de subvenţii de stat în general“, precum şi la subvenţiile europene acordate companiilor. „În loc să acordăm ajutoare financiare pentru investiţii firmelor private, banii ar trebui alocaţi educaţiei, instruirii şi construcţiei unei infrastructuri excelente“, a spus el. „Nu are rost ca statul să plătească subvenţii pentru a atrage companiile“, a adăugat Verheugen. Reacţie palidă a românilor Autorităţile române s-au ferit, deocamdată, să facă declaraţii sau comentarii pe marginea scandalului Nokia amplificat în Europa, doar delegaţia PSD în PE ieşind cu o poziţie clară, aceasta cerând stabilirea unor reguli comune pentru statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte transferul activităţii firmelor dintr-o ţară în alta. Europarlamentarii PSD precizează că în Parlamentul European nu există opoziţie faţă de planul de investiţii al uzinei Nokia, lămuririle cerute vizează numai felul în care sunt folosite fondurile europene pentru dezvoltare de firme care decid să îşi mute activitatea dintr-o ţară în alta. Europarlamentarul PSD Adrian Severin a precizat pentru BBC că transferul locurilor de muncă pe piaţă nu poate fi oprit, dar nu trebuie nici sprijinit. „Se ajunge ca UE să stimuleze o competiţie negativă între statele membre, fiecare încercând să acceadă la fonduri pentru a atrage locuri de muncă dintr-o ţară în alta. Şi atunci, oricare ţară poate să fie victimă, inclusiv România“, a spus Severin. El a mai subliniat că firmele care îşi transferă activitatea dintr-o ţară în alta pe teritoriul Uniunii Europene nu încalcă de fapt nici o regulă, decizia având la bază beneficiul societăţilor. Are de câştigat atât firma - pentru că se mută în ţări unde costul producţiei este mai mic -, cât şi ţara-gazdă - unde se înfiinţează noi locuri de muncă. Perdantul este unul singur, respectiv statul în care firma îşi închide activitatea şi viitorii şomeri. „Problema care se pune e ca fondurile europene să nu stimuleze relocarea, ci să stimuleze dezvoltarea, de fapt să gestioneze efectele negative ale unei asemenea relocări.“