Reclamele la alimentele neindicate copiilor vor fi interzise

▲ Proiectul de Cod etic al marketingului produselor alimentare destinate copiilor va fi supus dezbaterii publice, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ▲ Acesta va fi analizat de producătorii din domeniu, de autorităţile statului şi de cei implicaţi în promovarea acestor produse, urmând să se stabilească ulterior şi varianta finală ▲ Producătorii vor fi obligaţi, odată ce au aderat voluntar la acest cod, să nu promoveze în mass-media, panouri publicitare, internet, branduri, logouri, desene animate, evenimente specifice copiilor, alimentele care nu îndeplinesc normele CNM, în caz contrar putând fi sancţionaţi ▲

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Codul etic al marketingului produselor alimentare destinate copiilor defineşte Criteriul Nutriţional Minimal pe care ar trebui să-l respecte alimentele destinate celor mici, pentru a nu le afecta sănătatea şi a nu-i predispune la obezitate. Cele două efecte ale alimentaţiei nesănătoase înregistrează o rată de creştere tot mai mare, în întreaga lume, ceea ce a alertat autorităţile europene.

Adoptarea voluntară a acestui ansamblu de reguli presupune încetarea promovării produselor care nu respectă Criteriul Nutriţional Minimal (aşa cum este el definit în Codul etic), prin orice mijloace de marketing şi respectarea dreptului copiilor de a nu fi influenţaţi sau de a nu-şi influenţa părinţii să cumpere anumite produse. Codul etic pentru marketingul produselor destinate copiilor include un glosar cu termenii din domeniu, precum şi un Criteriu Nutriţional Minimal (CNM).

CNM încearcă să definească, de exemplu, ce înseamnă băutură non-alcoolică pentru copii cu valoare nutritivă şi ce înseamnă băutură non-alcoolică cu valoare nutritivă scăzută. Apa, apa minerală şi sifonul, băuturi cu cel puţin 50% suc natural de fructe sau legume, laptele degresat sau parţial degresat, laptele de soia sau de orez, toate fără zahăr adăugat, sunt considerate băuturi cu valoare nutritivă.

Băuturile răcoritoare şi ceaiurile îndulcite, cele care conţin mai puţin de 50% suc natural sau legume, care au zahăr adăugat, şi băuturile al căror conţinut de cofeină este mai mare decât o cantitate neglijabilă, sunt definite de CNM ca având valoare nutritivă scăzută.

Reclame interzise la televizor

Producătorii vor fi obligaţi, odată ce au aderat voluntar la acest Cod, să nu promoveze în mass-media, panouri publicitare, internet, branduri, logouri, desene animate, evenimente specifice copiilor, alimentele care nu îndeplinesc normele CNM, în caz contrar putând fi sancţionaţi.

Legislaţia românească, prin Legea 363/2007, referitoare la combaterea practicilor comerciale incorecte, interzice adresarea în reclame a unor îndemnuri directe copiilor pentru a cumpăra produse.

Reclamele pentru produsele alimentare, care au efecte negative asupra sănătăţii celor mici, ar trebui interzise, cel puţin în timpul programelor care li se adresează. Obezitatea în rândul tinerilor români este alarmantă, atrage atenţia vicepreşedintele Comisiei de Mediu, sănătate publică si sănătate alimentară în Parlamentul European, Magor Csibi, care precizează că elevii ar trebui să primească la şcoală fructe şi legume. O propunere în acest sens urmează să fie discutată de senatorii şi deputaţii români. „Eu sunt ferm convins că Guvernul nu va avea nici o problemă cu această iniţiativă şi o să vedem o iniţiativă cu adevărat constructivă“, susţine europarlamentarul Magor Csibi.