Recomandări UNICEF în sprijinul copiilor vulnerabili

Pandemia de COVID-19 exacerbează riscurile la care sunt supuşi copiii vulnerabili şi familiile lor în România, potrivit unui raport al UNICEF. De asemenea, în contextul în care școlile sunt închise, iar învățarea continuă online, inegalităţile în accesul la mijloacele de comunicare online contribuie la accentuarea decalajelor deja existente. Printre recomandările UNICEF se numără o mai bună conlucrare între cadrele medicale, asistenţii sociali şi administraţie, precum şi implementarea unor programe de distribuţie de echipamente electronice gratuite pentru copiii din familii cu venituri reduse.

Evaluarea rapidă a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe cei vulnerabili, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, a fost realizată de UNICEF împreună cu Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii și alte șase instituții și fundații, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Potrivit constatărilor din evaluarea rapidă, copiii care trăiesc în familii sărace şi vulnerabile sunt cei mai afectaţi de recentele adaptări în furnizarea serviciilor educaţionale în online, deoarece au acces limitat la dispozitive IT şi la internet, a arătat săptămâna trecută, într-o conferinţă online, directorul executiv al Centrului pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Carmen Lică.

Ea a subliniat că inegalităţile în furnizarea serviciilor educaţionale online contribuie la accentuarea decalajelor deja existente. O altă problemă este cea a personalului insuficient în privinţa furnizării serviciilor sociale, problemă care s-a adâncit mai ales că, din cauza stării de urgenţă, unele activităţi au fost suspendate, a atenționat și Kirsten Theuns, delegat naţional pentru Europa de Est al Terre des Hommes. Potrivit unui comunicat al UNICEF, categoriile cele mai afectate de măsurile de prevenire a COVID-19 sunt: copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie; copiii de etnie romă; copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; copiii care trăiesc în locuinţe supraaglomerate; copiii cu dizabilităţi şi persoanele vârstnice, afectate de reducerea activităţii medicilor de familie în comunităţi, dar şi de diminuarea contactelor sociale.

Raportul recomandă o mai bună implicare în comunitate a personalului din cadrul cabinetelor de medicină de familie, coroborat cu dezvoltarea serviciilor de telemedicină; creşterea conlucrării dintre cadrele medicale, asistenţii sociali şi alte categorii de personal din administraţie. Printre recomandări se numără şi: implementarea unor programe destinate distribuţiei de echipamente electronice gratuite sau facilitarea achiziţiei acestora la preţuri subvenţionate pentru copiii din familii cu venituri reduse, cât şi asigurarea acestor echipamente pentru cadrele didactice; conceperea unor proceduri detaliate despre furnizarea de servicii sociale şi de servicii de protecţie specială pe timpul stării de urgenţă, în vederea adaptării la aceasta.

(Cristina Zamfirescu)