Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, președinte al Academiei Române

Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, președinte al Academiei Române

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 11 Aprilie 2018

Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, a declarat noul preşedinte al acestui for, Ioan-Aurel Pop.

Istoricul Ioan-Aurel Pop (63 ani), rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, este noul preşedinte al Academiei Române. Pop a fost ales joi, de Adunarea Generală a Academiei Române, cu 86 de voturi. Contracandidatul său din turul al doilea - Victor Voicu - a obţinut 56 de voturi.

„Pentru mine, Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare”, a spus Pop, după alegerea în noua funcţie.

În noua funcţie „de reprezentare”, Ioan-Aurel Pop se angajează să fie un „comunicator” şi să transmită „mesajele potrivite” ale Academiei.

„Trebuie să reinstaureze dialogul acestei Academii cu celelalte academii, cu celelalte instanţe europene. Facem parte dintr-un for de elită al Europei - Uniunea Europeană. Trebuie să fim prezenţi şi să încercăm să ducem o imagine potrivită rolului pe care l-am jucat aici. Suntem cel mai numeros popor din sud-estul Europei, locuim în cea mai mare ţară din sud-estul Europei ca suprafaţă, iar ca resurse poată să fie acelaşi lucru. (...) Cine intră în aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”, a spus Pop, potrivit Agerpres.

În opinia noului preşedinte al Academiei Române, ştiinţele exacte sunt într-o competiţie inegală cu științele umaniste.

„Dar eu plec de la premisa că un suflet care face softuri şi harduri, un suflet care ne învaţă cum să accesăm mijloacele digitale de astăzi e totuşi un suflet şi trebuie să vadă şi ce a scris William Shakespeare, să se oprească la un sonet de Eminescu, să citească un roman de Rebreanu şi să vadă spre ce ne îndeamnă spiritul. Şi spiritul nostru nu poate trăi fără spiritualitate, fără aceste mari valori ale culturii”, a menţionat Pop.

Academicianul Ioan-Aurel Pop s-a născut în satul Sântioana, judeţul Cluj, a absolvit Liceul ­„Andrei Şaguna” din Braşov şi a absolvit, ca şef de promoţie, ­Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Ba­beş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.

Din 1996 este profesor la ­Departamentul de istorie medievală, premodernă şi istoria artei a UBB, iar din 2012 este rector al acestei universităţi. A fost profesor invitat la Universitatea din Pittsburgh, SUA (1991-1992), ­INALCO din Paris (1998), ­Universitatea din Trento (2001) şi Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia (2003-2008).

În 1994-1995 a fost directorul Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 şi 2007, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. Pe 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 - membru titular în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepţie „Semnificaţia istorică a unor nume: român şi România”.

Mandatul de preşedinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deţine această funcţie de două ori. Preşedintele îşi va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor.