Recunoaştere europeană pentru Parcul Naţional Retezat

▲ Parcul Naţional Retezat a primit din partea Consiliului Europei diploma europeană pentru Arii Protejate ▲ De altfel, Retezat este primul parc înfiinţat în România, în anul 1935, pe fostul domeniu de vânătoare al Casei Regale ▲ Parcul Naţional Retezat se întinde pe o suprafaţă de peste 35.000 de hectare şi, potrivit specialiştilor, este ultima pădure din Europa în care omul nu a pus niciodată piciorul ▲

Parcul Naţional Retezat a fost desemnat, duminică, cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor, una dintre cele mai importante arii naturale protejate din Europa. Distincţia a fost acordată de către Consiliul Europei, la Casa Academiei din Bucureşti, prin Francoise Bauer, delegat al forului european.

Evenimentul din capitala României a fost organizat chiar în ziua în care se împlineau 100 de ani de la constituirea primelor parcuri naţionale din Europa, în Suedia, în anul 1909. În România, primul a fost Parcul Naţional Retezat, în 1935, pe fostul domeniu de vânătoare al Casei Regale.

În 2008, Fundaţia canadiană New7Wonders a lansat o campanie mondială, în urma căreia oameni de pe tot globul pot vota locuri de pe tot mapamondul, ce ar putea fi considerate noile şapte minuni ale lumii.

După prima etapă preliminară, în care au votat peste 100 de milioane de oameni, Retezatul a fost singurul loc din România care s-a calificat în a doua etapă pentru care se va vota până la data de 7 iulie 2009. Cei vor să voteze Parcul Naţional Retezat pot accesa site-ul www.new7wonders.com. Din totalul celor 261 de nominalizări, vor fi alese 77 de locaţii, ce vor fi evaluate de către un comitet de experţi care, pe 21 iulie 2009, va stabili 21 de finaliste. Selecţia finală va avea tot online, rezultatul urmând să fie anunţat în anul 2011.

După ce la începutul acestui an Retezatul ocupa locul 4 în întrecerea mondială, chiar în ziua evenimentului de la Casa Academiei, locaţia se clasa pe poziţia 34 din 56 de locuri alocate categoriei „Parcuri şi Rezervaţii Naţionale Naturale“. Prima poziţie a ierarhiei era ocupată de râul subteran Puerta Princesa din Filipine, în timp de locurile 2 şi 3 reveneau râului şi pădurilor amazoniene, respectiv celei mai mari păduri de mangrove (n.r. vegetaţie tropicală formată din arbori şi arbuşti) din lume, situată în India şi Bangladesh.

Parcul Naţional Retezat se întinde pe o suprafaţă de peste 35.000 de hectare şi, potrivit specialiştilor, este ultima pădure din Europa în care omul nu a pus niciodată piciorul. În fiecare lună, zeci de grupuri de turişti ajung în zonă, însă cei mai mulţi optează să practice schi-ul pe pârtia special amenajată. Parcul are peste 20 de vârfuri mai înalte de 2.000 de metri şi 80 de lacuri, cele mai cunoscute fiind Bucura (cel mai întins lac glaciar din ţară, cu o suprafaţă de nouă hectare), şi Zănoaga (cu cea mai mare adâncime din România - 29 de metri).

În arealul acestuia trăiesc 185 de specii de păsări, 1.190 de specii de plante - o treime din totalul celor din România, 90 de dintre acestea fiind unice în ţară. România este membru al Europarc - iniţiatoarea, în 1999, a Zilei Europene a Parcurilor, prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii Europarc sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Suprafaţa totală a rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi naturale din România este de 1,2 milioane hectare, reprezentând 5,04% din teritoriul ţării.

Potrivit datelor Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, cheltuielile totale înregistrate pentru administrarea parcurilor naturale şi naţionale au fost, în 2008, de 13,5 milioane de lei, din care numai salariile au reprezentat circa 8,2 milioane de lei. Din totalul cheltuielilor, circa 11,2 milioane de lei au fost suportate de regie, iar 2,3 milioane de lei din alte fonduri.