Reducerea dobânzii de referinţă ar trebui să ieftinească creditele

Analiştii financiari sunt de părere că decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 7% va duce la ieftinirea creditelor şi va stimula creşterea economică. Unii experţi cred că dobânzile la credite ar putea scădea sub 10 procente.

Decizia BNR de reducere a dobânzii-cheie la 7% ar trebui să se transpună rapid în ieftinirea creditelor în lei, proces favorizat şi de creşterea predictibilităţii măsurilor băncii centrale, care au în vedere tot mai mult susţinerea economiei, în condiţiile în care dezinflaţia pare să se consolideze.

Analiştii ING Bank nu excludeau, în rapoartele de anticipare, o reducere a dobânzii de politică monetară chiar şi la 6,75%, în şedinţa de miercuri.

„Nu e vorba că o reducere de jumătate de punct procentual ar fi rea, ci de faptul că situaţia economică permitea o reducere mult mai amplă a dobânzii de politică monetară“, a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Chidesciuc.

„Ne aşteptăm la noi reduceri, care să coboare rata dobânzii de politică monetară la 6,25% până la finalul lunii iunie, ceea ce va atrage şi scăderea treptată a dobânzilor la creditele în lei şi implicit a celor la depozitele în moneda naţională“, a completat Chidesciuc. El a precizat că o reducere mai puternică a dobânzii ar fi atras o ieftinire mai accentuată a creditării în lei, care ar trebui să stimuleze relansarea economiei.

Economistul-şef al ING Bank România a reiterat că, şi prin această măsură, banca centrală arată că „nu prea are încredere în propria prognoză de inflaţie“, deoarece, dacă inflaţia s-ar tempera, într-adevăr, sub 3% până la finalul anului, atunci banca centrală şi-ar fi permis să reducă, încă de pe acum, dobânda-cheie sub 6% pe an, ceea ce nu s-a întâmplat.

Speranţe în revenirea investitorilor

Chidesciuc a adăugat că banca centrală e încrezătoare în îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini asupra României şi a modului cum decurge acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar, în ceea ce priveşte creşterea preţurilor, se arată îngrijorată de modul cum ar putea evolua acea parte a inflaţiei ce nu poate fi controlată în mod direct de BNR.

„Cât priveşte inflaţia de bază, aşa numitul CORE2, ce poate fi controlat în mod direct de către BNR, mă aştept să înregistreze valori scăzute, de circa 1%, dar, în ceea ce priveşte restul de circa 45% din inflaţie ce nu poate fi controlat în mod direct de BNR, aceasta ar putea ridica probleme“, a explicat Chidesciuc. El a adăugat că se aşteaptă ca inflaţia de la finalul acestui an să atingă 5%, faţă de estimarea de 2,6% înaintată de BNR.

În concluzie, Chidesciuc a spus că e destul de dificil ca inflaţia să se încadreze în intervalul ţintit, deoarece, „deşi ţintele sunt necesare din perspectiva adoptării euro, sunt prea ambiţioase“.

„Decizia BNR era una aşteptată de cea mai mare parte a analiştilor. Reducerea este motivată de inflaţia în scădere şi de îmbunătăţirea percepţiei de risc a investitorilor faţă de România“, a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

El a atras atenţia şi asupra schimbării de limbaj din partea băncii centrale, care a menţionat în comunicatul de miercuri că gestionarea lichidităţii din piaţa monetară ar urma să fie făcută de o manieră „adecvată“, în condiţiile în care la şedinţa de luna trecută vorbea de o gestionare „fermă“.