Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Reducerea poluării pe Dunăre, prioritate a ţărilor riverane
În cadrul întâlnirii ministeriale a Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), care a avut loc la Viena, în perioada 15-16 februarie, miniştrii Mediului au discutat despre reducerea poluării, combaterea accidentelor cu substanţe periculoase şi creşterea contribuţiei mediului de afaceri la îmbunătăţirea calităţii apei. Referitor la problematica navigaţiei, oficialul român a susţinut aplicarea Declaraţiei comune adoptate de ICPDR şi Comisia Dunării, arătând că România aplică, deja, acest document la proiectele de infrastructură pe Dunăre.
„Apreciez rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul ICPDR şi mai ales finalizarea Planului de management pentru bazinul fluviului Dunărea şi a Programului de acţiune referitoare la inundaţii, considerând, totodată, că aceste două documente trebuie să constituie o bază pentru Strategia europeană a Dunării“, a declarat Laszlo Borbely. Acesta a adăugat că îşi doreşte ca respectivul act să fie aprobat în timpul preşedinţiei ungare a Uniunii Europene. În cadrul reuniunii din capitala Austriei, care s-a încheiat prin adoptarea Declaraţiei ministeriale şi a Declaraţiei privind bazinul Tisei, au mai fost abordate teme precum: reducerea poluării şi combaterea accidentelor cu substanţe periculoase, navigaţia şi protecţia mediului, creşterea contribuţiei mediului de afaceri la îmbunătăţirea calităţii apei, strategii ale gospodăririi apei pentru adaptarea la schimbările climatice. Miniştrii din 14 ţări riverane Dunării s-au angajat să cureţe şi să protejeze fluviul cu lungimea de 2.860 de kilometri - al doilea din Europa după Volga, potrivit AFP. Reprezentanţii statelor riverane (Germania, Austria, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Bulgaria, România, Republica Cehă, Slovacia, Serbia, Slovenia, Ucraina, Muntenegru şi Republica Moldova), alături de responsabili ai Comisiei Europene, au adoptat Planul de management al bazinului hidrografic care are în vedere „ameliorarea stării de mediu a fluviului şi a afluenţilor acestuia“. Este vorba în special de reducerea poluării de origine umană a acestei importante căi fluviale printr-o serie de măsuri care merg de la construcţia unor noi centrale hidroelectrice până la interzicerea detergenţilor ce conţin fosfaţi, trecând prin gestionarea riscurilor de poluare accidentală şi întreţinerea luncilor şi a digurilor de-a lungul fluviului. Au fost prevăzute, de asemenea, planuri privind prevenirea şi combaterea efectelor inundaţiilor. Mai multe ONG-uri europene, cum ar fi WWF (World Wide Fund for Nature) şi Uniunea pentru protecţia naturii în Bavaria, au transmis miniştrilor o petiţie semnată de 100.000 de persoane care trăiesc în bazinul Dunării, prin care se solicită respectarea mediului în proiectele de dezvoltare a navigaţiei pe fluviu.