„Reforma Cioloş“ aduce mai mulţi bani agricultorilor români

Multe din marile ferme europene, în special cele din Franţa, Spania şi Italia, vor pierde până la 30% din subvenţiile pe care le primesc în prezent, pentru a permite o alocare mai echitabilă a subvenţiilor la nivelul Uniunii Europene. Noile prevederi vor aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă.

Negociatorii Uniunii Europene au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune (PAC), fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale, în valoare de 50 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020.

În prezent, circa 80% din plăţi sunt alocate pentru 20% din cele mai mari exploataţii, întrucât marile puteri agricole europene leagă încă suma alocărilor de nivelurile de producţie atinse la începutul anilor 2000, un mod de calcul care favorizează exploataţiile intensive.

Potrivit noilor propuneri prevăzute pentru Politica Agricolă Comună, multe din marile ferme europene, în special cele din Franţa, Spania şi Italia, vor pierde până la 30% din subvenţiile pe care le primesc în prezent, pentru a permite o alocare mai echitabilă a subvenţiilor la nivelul Uniunii Europene. Potrivit comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, noile prevederi vor aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se întâmplă pentru toate statele membre.

Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al Uniunii Europene, cu aproximativ 38% din bugetul total, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020), până la 373 miliarde de euro.

„Acest acord va determina crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale“

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a prezentat, la finele săptămânii trecute, comisiilor de agricultură din Parlamentul României, noile propuneri din partea Uniunii Europene în Politica Agricolă Comună.

„Sunt foarte mulţumit de acest acord... Va conduce la schimbări profunde: plăţi directe mai echitabile şi mai verzi, consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar şi asigurarea unei mai mari eficacităţi şi transparenţe. Aceste decizii constituie un răspuns ferm al Uniunii Europene în faţa provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale“, a declarat Dacian Cioloş.

În ceea ce priveşte plăţile, repartizarea bugetului programului Politicii Agricole Comune va garanta faptul că nici un stat membru UE nu primeşte mai puţin de 75% din media la nivel de Uniune, până în 2019. Totodată, la nivelul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploataţiilor: ajutorul la hectar nu va putea coborî sub cota de 60% din media ajutoarelor plătite până în 2019 într-o anumită zonă administrativă sau agronomică. De asemenea, statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare“ ale unei exploataţii, pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici şi mijlocii.

În ceea ce priveşte programul de sprijinire a tinerilor fermieri, acesta va fi puternic încurajat, prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25% din valoarea actuală pe durata primilor 5 ani, care se va aplica în toate statele membre. Aceste subvenţii se vor adăuga măsurilor de investiţii în favoarea tinerilor, deja disponibile. Statele membre vor putea acorda, de asemenea, un sprijin mai consistent zonelor defavorizate, precum şi pentru susţinerea sectoarelor agricole care determină o dependenţă a Uniunii Europene de importuri de produse din alte zone.

De asemenea, tot la capitolul sprijinirii fermierilor, reforma prevede faptul că organizaţiile profesionale şi interprofesionale vor fi încurajate, iar pentru anumite sectoare (lapte, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, cereale) se vor institui norme specifice în materie de dreptul concurenţei. Aceste organizaţii vor putea negocia contracte de vânzare în numele propriilor membri, generând, astfel, un plus de eficacitate.

În ceea ce priveşte protejarea mediului, 30% dintre plăţile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente şi conservarea a 5% din zonele de interes ecologic sau alte măsuri considerate cel puţin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu.

Cel puţin 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală va trebui alocat unor măsuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiţii sau măsuri de inovare în favoarea mediului.

Nu în ultimul rând, mijloacele de sprijinire a cercetării, inovării şi schimbului de cunoştinţe vor fi dublate în noul buget al Politicii Agricole Comune, programele de dezvoltare rurală vor fi mai bine coordonate cu celelalte fonduri europene, iar abordarea pe axe va fi înlocuită cu o abordare strategică naţională sau regională. De asemenea, o schemă de ajutorare simplificată pentru micii agricultori va fi pusă la dispoziţia statelor membre care doresc acest lucru, iar toate ajutoarele din cadrul PAC vor fi făcute publice, cu excepţia sumelor foarte reduse, alocate micilor agricultori.