Reforma educaţiei la nivel european bate pasul pe loc

▲ 23% dintre tinerii europeni au dificultăţi la citit, procentul elevilor de 15 ani care nu au suficiente cunoştinţe la matematică este de 24%, iar 20% aveau, în 2006, un nivel insuficient în ştiinţe ▲ Datele au fost publicate în această săptămână de Comisia Europeană, rapoartele arătând că obiectivele în materie de reformă fixate pentru anul 2010 nu vor fi atinse, însă progresele privind reformele învăţământului şi cooperarea europeană trebuie susţinute ▲

Performanţele în materie de lectură ale europenilor de 15 ani se deteriorează, potrivit unui bilanţ asupra reformelor educative în UE, publicat de Bruxelles şi citat de AFP.

Obiectivele europene în materie de educaţie prevăd ca numărul de adolescenţi de 15 ani care nu ştiu să citească bine sau au dificultăţi la matematică şi ştiinţe să scadă sub 15% până în 2020.

Dacă în 2006 erau 23% de tineri de 15 ani cu mari dificultăţi la citit, numărul lor a crescut între 2000 şi 2006 în majoritatea ţărilor UE.

Numărul tinerilor care nu ştiu să citească bine trebuie de acum încolo să scadă cu 35% dacă UE speră să atingă obiectivele sale fixate pentru 2020.

Situaţia este încă şi mai proastă pentru matematică. Circa 24% dintre europenii de 15 ani au avut mari dificultăţi la matematică în 2006. De asemenea, 20% dintre ei aveau un nivel insuficient în ştiinţe.

În cele trei domenii - lectură, matematică şi ştiinţe - ţările UE prezintă mari diferenţe asupra procentajului de tineri în dificultate. Astfel, elevi slab pregătiţi în cele trei domenii se regăsesc într-un procent de 4,8% în Finlanda, 12,1% în Irlanda, 13,6% în Estonia, iar acest procentaj depăşeşte 50% în Bulgaria şi România.

Unele ţări au ameliorat puternic performanţele acestor tineri între 2000 şi 2006, mai ales Polonia şi Germania, în schimb, numărul de tineri în dificultate a crescut puternic în Spania, Franţa şi în Italia.

În pofida unei ameliorări generale a rezultatelor educaţiei şi instruirii în UE, progresul este foarte lent, subliniază în linii mai generale raportul Comisiei care examinează de asemenea alte patru criterii de referinţă.

Aspectele pozitive ale reformei

Raportul subliniază printre altele că numărul de copii foarte tineri în educaţie a crescut, la fel ca şi nivelurile de instrucţie a cetăţenilor europeni în general.

Numărul de adulţi cu vârstă de muncă (25-64 de ani) având un slab nivel de pregătire s-a redus cu peste un milion pe an începând din 2000. Acest număr rămâne totuşi fixat la 77 de milioane de adulţi, adică aproape 30% pentru ansamblul UE.

De asemenea, cuantumul investiţiilor pentru fiecare student a crescut, din anul 2000, la toate nivelurile educaţiei. Cu toate acestea, creşterea cheltuielilor în raport cu numărul de studenţi a fost mai lentă în educaţia terţiară faţă de celelalte tipuri de educaţie. Statele membre ale UE ar trebui să investească în medie peste 10.000 de euro pe an în plus pentru fiecare student din învăţământul superior pentru a atinge nivelul din SUA (aproape 200 de miliarde de euro pe an). Această diferenţă se explică în principal prin nivelul investiţiilor private din instituţiile de învăţământ superior din SUA, se mai arată în rapoartele Comisiei Europene.

Obiectivele reformei în educaţie nu vor fi atinse în 2010

Progrese au fost, de asemenea, observate în învăţarea de limbi străine în şcoli şi în mobilitatea studenţilor în învăţământul superior. „Reformele educaţiei din UE au înregistrat progrese importante, dar în prezent este important să nu pierdem ritmul. În special, avem nevoie de o creştere cantitativă şi calitativă a investiţiilor în educaţie şi formare profesională, pentru a îmbunătăţi nivelul de pregătire profesională al europenilor, precum şi capacitatea noastră de inovare pe termen lung“, a declarat Maroš Šefcovic, comisarul european pentru educaţie, formare profesională, cultură şi tineret.

Deşi a existat o ameliorare globală a performanţelor educaţiei şi formării în UE, progresele sunt prea lente, ceea ce înseamnă că majoritatea obiectivelor de reformă stabilite pentru anul 2010 nu vor fi atinse. Potrivit raportului, „recesiunea economică pune în evidenţă nevoia urgentă de reformare şi de investiţii continue şi direcţionate în sistemele de învăţământ şi formare profesională, pentru a răspunde unor provocări esenţiale de natură economică şi socială“.