Reforma sectorului vitivinicol, în linie dreaptă

Etapa finală a reformei sectorului vitivinicol al Uniunii Europene, convenită de miniştrii Agriculturii în decembrie 2007, a intrat în vigoare la 1 august. Potrivit noilor norme, procedura de adoptare a unor noi practici oenologice sau de modificare a practicilor existente este mai flexibilă. Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Mariann Fischer Boel, a făcut apel la statele comunitare să cheltuie, până la 15 octombrie, fondurile puse la dispoziţie în acest sector.

Reforma prevede o restructurare rapidă a sectorului vitivinicol prin includerea unui sistem de desţelenire voluntară pe o perioadă de trei ani, pentru a oferi o alternativă producătorilor necompetitivi şi a elimina de pe piaţă excedentele producţiei de vin. Se vor suprima progresiv subvenţiile pentru distilarea de criză şi pentru distilarea alcoolului alimentar, iar sumele respective, repartizate în pachete financiare naţionale, vor putea fi folosite pentru finanţarea unor măsuri precum promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, restructurarea şi investiţiile în modernizarea viilor şi a cramelor. Reforma va contribui la protecţia mediului în regiunile viticole, va salvgarda politicile tradiţionale şi consacrate din domeniul calităţii şi va simplifica normele de etichetare, atât în beneficiul producătorilor, cât al consumatorilor. De la 1 ianuarie 2016 va fi abrogat, la nivelul UE, şi sistemul restrictiv al drepturilor de plantare, statele membre având posibilitatea de a continua să îl utilizeze, dacă doresc, până în decembrie 2018. „Statele membre şi producătorii au o şansă extraordinară de a profita din plin de noul regim vitivinicol, pentru a contribui la creşterea reputaţiei internaţionale de excelenţă a Europei. Sunt ferm convinsă că această reformă reprezintă un punct de răscruce în istoria sectorului nostru vitivinicol. Mă văd însă obligată să recomand insistent statelor membre să utilizeze de urgenţă noile fonduri disponibile. Sumele din pachetele financiare naţionale trebuie utilizate până la 15 octombrie, altfel vor fi pierdute“, a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Anul recoltei, şi pe eticheta vinurilor fără DOP/IGP

A doua etapă a reformei include trei seturi de norme privind denumirile de origine protejată (DOP) şi indicaţiile geografice protejate (IGP), menţiunile tradiţionale, etichetarea şi prezentarea vinului, practicile oenologice şi registrul viticol, declaraţiile obligatorii şi colectarea de informaţii în vederea monitorizării pieţei vitivinicole, documentele care însoţesc transportul produselor vitivinicole şi păstrarea registrelor în acest sector.

Noile normele privind etichetarea şi prezentarea vor îmbunătăţi comunicarea cu consumatorul. Regulamentul prevede norme privind protecţia DOP/IGP-urilor şi a menţiunilor tradiţionale, dar şi proceduri privind examinarea cererilor de protecţie, obiecţiile, anularea sau modificarea acestora. Legislaţia garantează salvgardarea politicilor naţionale consacrate în domeniul calităţii. În plus, se vor putea proteja în continuare anumite menţiuni şi forme de sticle tradiţionale.

De acum înainte, anul recoltei şi soiurile de struguri se vor putea menţiona şi pe etichetele vinurilor fără DOP/IGP.

Regulamentul privind practicile oenologice adoptat garantează conservarea celor mai bune tradiţii oenologice comunitare, permiţând, totodată, o deschidere spre inovare.

Procedura de adoptare a unor noi practici oenologice sau de modificare a practicilor existente este mai flexibilă. Consiliul a delegat Comisiei sarcina de a evalua lista de practici oenologice aprobate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), cu excepţia îmbogăţirii şi a acidificării. Dacă este necesar, Comisia va adăuga aceste practici pe lista tehnicilor aprobate la nivelul UE.

Până la 15 octombrie trebuie cheltuite fondurile

Fondurile prevăzute în pachetele naţionale pentru 2009 şi neplătite până la 15 octombrie vor fi pierdute. Până în prezent au fost plătite numai puţin peste 30% din fondurile disponibile pentru anul în curs. Fiecărei ţări producătoare din UE i s-au alocat fonduri europene pentru a permite finanţarea unor măsuri care să răspundă necesităţilor locale. Statele membre pot alege între un sistem de plăţi unice (plăţi directe către producători), promovare pe pieţele ţărilor terţe, recoltare înainte de coacere, fonduri mutuale, asigurare a recoltei şi investiţii, dar şi restructurare şi reconversie a viilor, distilare a subproduselor, distilare a alcoolului potabil, distilare de criză şi ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat.

Ajutoarele pentru distilarea alcoolului potabil, pentru distilarea de criză şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat pot fi acordate din pachetele naţionale până, cel târziu, la 31 iulie 2012.

Bugetul disponibil pentru măsurile de sprijin creşte în fiecare an, de la 794 de milioane de euro în 2009 va ajunge la 1.231 de miliarde de euro în 2013.

Un sistem de desţelenire voluntară se întinde pe o perioadă de trei ani şi acoperă o suprafaţă indicativă totală de 175.000 de hectare. Sumele alocate măsurii de desţelenire pentru perioada 2009-2011 sunt de 464 de milioane de euro, 334 de milioane de euro şi, respectiv, 276 de milioane de euro. Din cauza numărului prea mare de cereri de finanţare, anul acesta s-a acordat prioritate producătorilor care îşi desţelenesc întreaga vie, urmaţi de cei cu vârsta de peste 55 de ani.