Reglementări pentru plajele sălbatice din Delta Dunării

Arii restrânse din plajele sălbatice de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) ar putea fi acreditate, anul viitor, ca zone recreative, astfel încât autorităţile locale din Sulina, Sfântu Gheorghe şi Murighiol să le poată oferi turiştilor servicii minimale în aceste zone.

Plajele sălbatice din Rezervaţie se află în domeniul public de interes naţional, autorităţile locale neavând dreptul de a face investiţii în aceste zone, lucru care i-a nemulţumit atât pe primari, cât şi pe turişti. „Primul demers pe care l-am propus autorităţilor locale, şi care a fost deja început, constă în realizarea unei evaluări a impactului de mediu şi delimitarea unor zone pentru a se trece în faza următoare de acreditare şi utilizare în scop turistic a unor perimetre din zonele costiere”, a declarat recent guvernatorul Rezervaţiei, Grigore Baboianu. În paralel, autorităţile locale din Sulina, Sfântu Gheorghe şi Murighiol vor îna­inta Administraţiei RBDD solicitări privind întocmirea unei propuneri de reglementare a utilizării zonelor delimitate în scop turistic, Administraţia urmând să transmită Ministerului Mediului aceste solicitări însoţite de studiul de evaluare a impactului de mediu. „Documentaţia va constitui unul din argumentele faptului că sunt zone ce pot fi utilizate după un regulament special, astfel încât să nu se afecteze habitatele naturale”, a menţionat guvernatorul Baboianu, potrivit Agerpres.

Până la clarificarea corespunzătoare a modului în care plajele sălbatice din RBDD pot fi utilizate în scop turistic, Administraţia Rezervaţiei a întocmit un regulament al activităţilor ce se pot desfăşura în aceste zone și care a fost publicat pe site-ul instituţiei publice. „Până acum, nu am primit reacţii în urma publicării acestui regulament și, ca atare, înţelegem că el este acceptat”, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei, care a avut întâlniri, în această săptămână, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale pe această temă.

Sulina, Sfântu Gheorghe, Perişor, ultima zonă amintită aflându-se pe raza comunei Murighiol, şi Gura Portiţei, judeţul Tulcea, Vadu şi Corbu, judeţul Constanţa, sunt locurile unde România deţine încă plaje sălbatice, acestea aflându-se pe teritoriul administrat de RBDD. De-a lungul timpului, aceste zone au fost în atenţia publicului, fie pentru curse cu maşini rapide, ori petreceri zgomotoase, fapte de altfel sancţionate de Administraţia Rezervaţiei, fie pentru lipsa unor dotări minime, care i-ar proteja pe turişti.

Delta Dunării, cea mai bine conservată zonă umedă din Europa, este cea mai reprezentativă arie naturală protejată din reţeaua naţională, zona având triplu statut internaţional. Delta Dunării a fost desemnată Rezervaţie a Biosferei, în anul 1990, de către programul „Man and Biosphere” (MAB) al UNESCO, în urmă cu 25 de ani, Rezervaţia fiind inclusă pe Lista Convenţiei Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională, precum şi pe Lista Convenţiei Patrimoniului Mondial UNESCO, ca o recunoaştere a valorii de patrimoniu natural universal a acestui teritoriu.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este, de asemenea, inclusă în reţeaua europeană de arii naturale protejate, fiind declarată în întregime sit „Natura 2000”, datorită frumuseţii şi bogăţiei zonei şi varietăţii de biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa, ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

Cu o suprafaţă de 4.455 de kilometri pătraţi, din care 85% se află pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei, Delta Dunării numără circa 11.000 de locuitori şi 30 de tipuri de ecosisteme, numărul mare al speciilor de floră şi faună constituind un punct de atracţie atât pentru turişti, cât şi pentru cercetători.