Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Reguli mai aspre de acordare a azilului în UE
Țările Uniunii Europene au agreat un acord privind migrația, la care s-a ajuns, după negocieri îndelungate, la Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) de la începutul lunii iunie. Blocul comunitar speră că prin înăsprirea regulilor privind azilul va descuraja migraţia clandestină venită dinspre nordul Africii, care, nu de puține ori, se soldează cu victime. Cel mai recent naufragiu grav al unei ambarcaţiuni cu migranţi, petrecut săptămâna trecută în largul coastelor Greciei, a făcut cel puţin 78 de victime.
Spania, care va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, are ca prioritate finalizarea negocierilor cu Parlamentul European și adoptarea acordului privind migraţia în următoarele șase luni, transmite Reuters.
„Sper că înainte de sfârşitul semestrului vom putea parafa acest pact privind migraţia şi azilul, care este atât de important pentru statele membre”, a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez, într-o conferinţă de presă la Madrid.
Acordul privind migraţia adoptat în Consiliul JAI, care reunește miniştrii de interne europeni, vizează stabilirea unui răspuns coordonat la sosirile ilegale de refugiați şi distribuirea între statele membre a unei cote din zecile de mii de migranţi. Noile reguli au trecut cu votul majorității celor 27 de state membre ale UE. Polonia şi Ungaria au votat împotrivă, iar Bulgaria, Lituania, Malta şi Slovacia s-au abţinut, dar textul a fost adoptat prin majoritate calificată.
Documentul prevede înăsprirea condițiilor privind acordarea dreptului de azil, în contextul în care politicienii pro-europeni sunt îngrijoraţi de creşterea popularităţii partidelor antimigraţie. Procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize se va face în centre de primire create la frontierele UE, iar cei care nu se califică vor fi repatriaţi.
Pentru a ajuta ţări din prima linie, precum Italia, statele UE vor prelua un număr de migranţi ajunși în statele de graniță sau vor plăti o contribuţie financiară de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, contribuţie descrisă de ministrul polonez de interne, Bartosz Grodecki, ca fiind o „amendă”.
Polonia a transmis deja că nu va aplica noile cote obligatorii de migranți, la fel cum nu le-a aplicat nici pe cele decise în 2015, mai ales că între timp a primit din Ucraina între 1,5 şi 2 milioane de refugiaţi de război.
Organizaţia umanitară Oxfam a criticat acordul. Planurile privind facilităţile de recepţie a migranţilor la graniţe „vor ţine legaţi refugiaţi, inclusiv copii, contra unui cost uriaş”, a declarat Stephanie Pope, expertă a ONG-ului.
Acordul, care reprezintă poziţia Consiliului UE, va fi negociat cu Parlamentul European, care pledează însă pentru o politică de azil mai favorabilă migranţilor. Potrivit dpa, nu este sigur că negocierile dintre cele două instituții se pot finaliza înainte de alegerile europarlamentare din 2024. (C. Z.)