Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Rembrandt - apogeul artei gravurii“ la Timişoara

„Rembrandt - apogeul artei gravurii“ la Timişoara

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: George Giurgiu - 10 Ianuarie 2015

Iubitorii de frumos pot admira în această perioadă pe simezele Muzeului de Artă din Timişoara una dintre expoziţiile-eveniment ale acestui an din urbea de pe Bega. Este vorba de cea mai mare expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt van Rijn în România, ce aduce în faţa publicului peste 250 de gravuri originale obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt aflate la Muzeul Luvru din Paris.

Expoziţia este una itinerantă, anul trecut fiind vernisată în mai multe oraşe din ţara noastră. Prezenţa acesteia la Timişoara se datorează protocolului semnat între instituţia timişoreană şi reprezentantul deţinătorului acestei colecţii. „Expoziţia de gravuri a celebrului artist organizată de Muzeul de Artă Timişoara în cooperare cu Euro Art Luxembourg conţine un strălucit fragment din opera unui vizionar căruia lumina îi este cel mai de seamă ideal. În saloanele Palatului Baroc din Timişoara revedem articulaţiile de câmpuri din secolul de aur al Olandei,  mărturia universală a unui timp şi a unui spaţiu inimitabile. E o iluzie retrospectivă, fără de care însă nu vom afla nicicând cum s-au născut competenţele rare ale fiinţei umane, cum s-a legitimat o creaţie şi cum a dobândit prin ea însăşi un mare grad de autonomie“, a menţionat prof. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara. 

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669) a trăit şi creat în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză“, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi a peste 2.000 de desene. Cele 273 de gravuri ale artistului olandez prezente pe simezele timişorene dau mărturie despre impactul creaţiei rembrandtiene din epoca umanismului în istoria şi cultura acelei perioade şi nu numai.

„Expoziţia face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice şi ştiinţele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generând un raport înnoitor între «spaţiul experienţei» şi «orizontul aşteptării». Creaţia  rembrandtiană este una profund individuală, dar şi una a mediului care a făcut-o posibilă, anume acela al Ţărilor de Jos, atunci când, în secolul al XVII-lea, fuseseră puterea dintâi a lumii.

Într-o instituţie având o producţie intelectuală atractivă, aşa cum cred că este Muzeul de Artă Timişoara, nu poate absenta trimiterea la prestigioasele creaţii ale umanismului, la magia, mitologia şi ştiinţa ce au conturat reperele societăţii contemporane. O expoziţie Rembrandt pune în lumină o întreagă istorie, iar odată descoperite şi înţelese moştenirile ei, vom observa mai exact ce este posibil sau imposibil de gândit la un moment dat. O creaţie precum aceea rembrandtiană invită la rememorarea metodică a unui univers uman în care coexistă o mulţime de puncte de vedere. Aidoma muzicii clasice, ea stârneşte pasiuni intelectuale, invită la lecturi şi interpretări, la comentarii contradictorii sau complementare. Arta lui Rembrandt - mai mult decât altele  - trimite la cunoaşterea conceptuală, dar şi la instituţiile care i-au conservat şi garantat existenţa timp de sute de ani“, a mai precizat istoricul Victor Neumann.

Potrivit serviciului de presă al colecţionarului, aceasta este cea mai mare expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt van Rijn în România. Oraşele alese pentru a fi gazda acestui eveniment cultural deosebit au fost Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. La Timişoara, vernisajul expoziţiei a avut loc în prezenţa Excelenţei Sale Mattijs van Bonzel, ambasadorul Olandei în România, a preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a primarului Timişoarei, Nicolae Robu, a directorului Muzeului de Artă Timişoara, Victor Neumann, şi a curatorului expoziţiei şi reprezentantul colecţiei Euro Art Luxembourg, Thomas Emmerling. Timişorenii pot admira fascinantele gravuri ale lui Rembrandt până în data de 15 martie a.c.

Rembrandt în colecţia Euro Art Luxembourg

Euro Art Luxembourg reuneşte una dintre cele mai mari colecţii de artă private din Europa, cu circa 5.000 de capodopere din sfera artei plastice moderne: Marc Chagall, Marcel Vertes, Mane Katz, Pablo Picasso, Max Ernst, Joan Miro şi Salvador Dalí. De la 17 ani, începând cu anii 1970, colecţionarul Heinz Ess şi-a canalizat întreaga energie şi pasiune în realizarea acestei colecţii. Până în prezent, colecţia Euro Art Luxembourg a fost expusă în America de Nord şi America Latină, în Autralia şi aproape în toate ţările din Europa. Pe lângă activitatea de promovare a propriei colecţii, Euro Art Luxembourg organizează expoziţii personale ale altor pictori şi graficieni pe care nu îi deţine în propria colecţie. Cele 273 de gravuri deţinute în colecţie sunt imprimări pe hârtie după plăcile lui Rembrandt aflate la Muzeul Luvru, restaurate şi prelucrate de Amand Durand în anii 1865-1867, la solicitarea Bibliotecii Naţionale Franceze. După plăcile de cupru realizate de Rembrandt au mai fost făcute gravuri la sfârşitul sec. al XVII-lea şi chiar la începutul sec. al XVIII-lea, gradul de uzură al acestora fiind remediat prin restaurări ale celor care le-au folosit în timp. Relativ puţine plăci au supravieţuit, la ora actuală existând doar 79 de plăci originale, majoritatea uzate sau parţial distruse din cauza tirajelor ulterioare.