Repatrierea diasporei, o soluţie la deficitul de forţă de muncă

Antreprenorii români, reuniţi în organizaţia Romanian Business Leaders (RBL), solicită o dezbatere privind Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, apreciind că documentul tratează superficial repatrierea românilor din diasporă. Și aceasta, în condițiile în care țara noastră se află pe primul loc în Europa la deficitul de forţă de muncă.

Oamenii de afaceri români, care susțin că de câțiva ani se confruntă cu o criză a forţei de muncă, au reacţionat la publicarea în Monitorul Oficial, pe 27 iunie, fără dezbatere publică, a Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020. Ei spun că această strategie, în care se regăsesc propuneri legate de promovarea limbii române în comunităţile din afara graniţelor, de susţinerea componentei spirituale a comunităţilor româneşti sau de promovarea valorilor culturale româneşti, nu răspunde în mod real nevoilor românilor din diasporă şi tratează superficial repatrierea acestora.

„Romanian Business Leaders, prin proiectul RePatriot, solicită autorităţilor să consulte beneficiarii direcţi ai Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi să folosească resursele statului ca să răspundă în mod real nevoilor românilor din diasporă. În esenţă, strategia publicată în Monitorul Oficial la final de iunie 2017, fără consultare cu principalii parteneri din societate, îi încurajează pe românii din diasporă să se obişnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de ţară. Strategia urmăreşte în mod corect să promoveze identitatea românească, dar tratează superficial repatrierea talentelor”, se arată într-un comunicat al RBL.

România se află pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă (72% dintre companiile româneşti au dificultăţi să ocupe posturile vacante, potrivit unui studiu realizat de ManPower Group), iar lipsa de capital uman se va acutiza şi mai tare în următorii ani. Doi din trei angajatori din România au mari dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, deoarece, pur şi simplu, nu există oameni calificaţi să facă munca pe care ei o caută, se subliniază în același comunicat.

„Repatrierea diasporei este o soluţie practică pentru deficitul de forţă de muncă din România. Cetăţenii români care conduc afaceri şi lucrează în economii dezvoltate sunt valoroşi pentru societatea şi economia din România, pentru că vin cu etica muncii şi cunoştinţele câştigate în pieţe mult mai mature şi avansate decât cea românească”, sunt de părere oamenii de afaceri.

Potrivit unui studiu realizat de RePatriot, 70% dintre românii din străinătate îşi doresc să se întoarcă în ţară, dar foarte mulţi, aproape jumătate dintre ei, nu au un plan concret în această direcţie. Principalele motive pentru care românii preferă să trăiască în diasporă sunt nivelul de trai mai ridicat (70%) şi gradul mai scăzut de corupţie (56%) în țările unde trăiesc în prezent.

Potrivit Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, numărul românilor din afara țării este estimat, în prezent, la aproape 10 milioane - incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunităţile din diasporă (între 3,5 şi 4 milioane de cetăţeni), cât şi pe cei care trăiesc în comunităţile istorice/tradiţionale din ţările aflate în vecinătatea României.

Dintre românii din diasporă, mai bine de 2,8 milioane trăiesc într-o altă ţară membră a Uniunii Europene, unde se regăsesc importante comunităţi româneşti, precum cele din Italia - 1.150.000 de români înregistraţi oficial, Spania - peste 900.000 de cetăţeni români.

RBL este o organizaţie a antreprenorilor români care militează activ, prin programul RePatriot, pentru repatrierea prin antreprenoriat a românilor din diasporă.