Respectul pentru eroi și istorie face o națiune puternică

Asociația Națională a Veteranilor de Război din România (ANVR) a sărbătorit ieri, în Sala Bizantină a Cercului Militar Național din Capitală, Ziua Veteranilor de Război. Cu acest prilej, luptătorii români din cel de-al Doilea Război Mondial au primit mesaje de felicitare și apreciere din partea instituțiilor statului român.

Ziua Veteranilor de Război din România este sărbătorită în fiecare an la 29 aprilie. Anul acesta celebrarea ei a fost devansată la București în ziua de 26 aprilie, iar evenimentul a stat sub semnul aniversării în 2018 a Centenarului Marii Uniri. În prezent mai sunt în viață aproximativ 8.300 de veterani români de război.

După intonarea Imnului de Stat al României, primul discurs a aparținut președintelui ANVR, gen. (r) Marin Dragnea, care a subliniat: „Suntem pe deplin îndreptățiți astăzi, la ceas aniversar, când sărbătorim Ziua Veteranilor de Război să dăm onorul binemeritat tuturor eroilor poporului român din toate timpurile, neuitaților martiri ai Războiului de Independență, celor ce și-au adus contribuția la realizarea epocalului eveniment de acum 100 de ani, bravilor luptători din Războiul de Întregire care prin jertfa lor de sânge au contribuit la măreața realizare care s-a numit România Mare. Au fost părinții sau bunicii noștri. Dar în același timp nu trebuie să-i uităm pe cei 794.562 de morți, răniți și dispăruți din cel de-al Doilea Război Mondial, foști camarazi ai noștri cu care împreună am luptat pentru readucerea la sânul Patriei a ținuturilor răpite de hrăpăreții vecini prin dictate și ultimatumuri ilegale.

Am reușit să eliberăm numai nord-vestul Transilvaniei. Crunta soartă a războiului și jocul marilor puteri au împiedicat să revină în Patria lor și celelalte provincii. Lăcrimează și acum ochii îndoliatelor Basarabii, Bucovinei de Nord, ai Herței și Cadrilaterului”. În același timp, generalul Dragnea a adus la cunoștința auto­rităților problemele cu care se confruntă veteranii de război, pensiile mici, ajutoarele insuficiente pentru medicamentele compensate și alte nemulțumiri legate de achi­ziționarea locuințelor unde stau cu chirie.

A urmat mesajul președintelui României transmis de consilierul de stat și secretar în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, gen. Mihai Șomordolea, care a remarcat contribuția Armatei Române în perioada anilor 1941-1945 pentru apărarea intereselor Țării. „Sacrificiul de sânge al eroilor români făcut în numele generațiilor care au urmat nu va fi nicicând uitat. Anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, un moment de referință în istoria neamului nostru. Veteranii celui de-al Doilea Război Mondial sunt cei care au continuat opera înaintașilor națiunii jertfiți pe câmpurile de bătălie în campaniile Primului Război Mondial. Faptele de vitejie ale ostașilor români dintre anii 1916-1919 au contribuit la înfăptuirea României Mari. Armata României de astăzi duce mai departe glorioasele tradiții de luptă moștenite de la bravii soldați ai Marelui Război. Militarii români își fac datoria față de Țară așa cum veteranii de război și-au făcut-o acum 70 de ani în urmă.”

Au mai vorbit Nicolae Nasta, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, și gen. Nicolae Ciucă, șeful Statului Major General al Armatei Române.

Finalul a aparținut delegatului Patriarhiei Române, părintele consilier Florin Șerbănescu, care a transmis mesajul de binecuvântare și apreciere deosebită față de activitatea Asociației Naționale a Veteranilor de Război din România. „Toți înaintașii noștri au avut în conștiință ca izvor de putere valorile românești tradiționale, dar și credința creștin-ortodoxă a poporului care s-au împletit armonios de la etnogeneza românească a primului mileniu”, a adăugat părintele Șerbănescu, care a evocat în continuare figura emblematică a preotului român născut în stânga Prutului, Alexei Mateevici, poet și om de cultură care a murit în timpul Primului Război Mondial.

„Personalitatea lui Alexei Mateevici vorbește cel mai bine despre legătura dintre Armată și Biserică la noi, despre ceea ce a făcut Biserica Ortodoxă pentru Armata Română. Nu a avut parte de o viață lungă, ci s-a mutat la cer pe când avea 29 de ani. A slujit ca preot doar trei ani și jumătate. A ascultat chemarea episcopului său, care i-a cerut să întrerupă activitatea începută ca profesor la Chișinău și să meargă pe front ca preot militar în Regimentul 41. A fost prezent așadar pe frontul unde s-au dat luptele cele mai groaznice, în Moldova. Mărăști, Mărășești și Oituz au reprezentat numele victoriilor care au salvat ființa statului român. Acolo, în Moldova s-a îmbolnăvit preotul Alexei Mateevici de tifos, boală care l-a răpus.”

Cu numai o lună înainte să moară, părintele a scris poezia „Basarabenilor”. Prima strofă este un avertisment către confrații săi: „Să ştiţi: de nu veţi ridica/ Din sânul vostru un proroc,/ În voi viaţa va seca,/ Zadarnic soarta veţi ruga,/ Căci scoşi veţi fi atunci din joc/ Şi-ţi rămânea făr’ de noroc”. Opera lui, parte scrisă pe front, rămâne un monument de patriotism.