Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Reuters: România a devenit a doua economie din Europa de Est
Ajutată de fondurile europene, de o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina, economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor din regiune, arată o analiză Reuters, preluată de Agerpres.
Potrivit FMI, economia României va avea în acest an un avans de 3,1%. Chiar cu estimarea mai modestă a Comisiei Europene care prevede un avans de 1,8%, țara noastră va fi înaintea Poloniei, care ar urma să urce cu 0,7%, şi a Ungariei, a cărei economie, afectată și de inflație, va încetini.
Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai puțin dezvoltate ţări din Europa, a redus decalajul care o separa de ţările vecine și a devenit a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) a ajuns la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21% faţă de 2010.
Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de membru UE şi de relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce Budapesta şi Varşovia au ajutoarele de miliarde de euro prin PNRR blocate din cauza neîndeplinirii condiţiilor privind statul de drept, România a tras deja peste 6 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă. În acest an, Bucureştiul vrea să acceseze încă peste 10 miliarde de euro, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană.
(…) Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari au făcut deja ca unii cetăţeni ungari să muncească în vestul României.
Scenograful ungar Zoltan Dio, care trăieşte în apropiere de Debreţin, lucrează de mai mulţi ani în țara vecină, unde are un cont în lei care i-a permis să îşi protejeze economiile de fluctuaţiile forintului. „Dacă aş găsi de lucru în Ungaria, după multe negocieri, aş putea câştiga cam două treimi din ceea ce câştig fără probleme în România”, spune Dio.
Companiile care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina au făcut ca investiţiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea la UE. Un sondaj Ernst& Young arată că mai mult de jumătate din companiile străine intervievate au de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România, în special în logistică şi aprovizionare, ceea ce plasează țara noastră pe locul patru în UE după intenţia de a investi.
Printre punctele slabe ale economiei românești, Reuters menționează deficitul mare de cont curent, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. (C. Z.)