Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Risipă mare de mâncare în gospodăriile din orașe
Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, cea mai mare pondere fiind de mâncare gătită, fructe şi legume, a declarat Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban, peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu. Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei”, a afirmat Simion, citat de Agerpres.
Oficialul MADR a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi a gazelor cu efect de seră.
În România, data de 16 octombrie a fost declarată, în urmă cu cinci ani, Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.
Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă arată că produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, iar până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.
„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33%-50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi”, arată studiul. Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în gospodăriile urbane a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare. (C. Z.)