Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Risipa şi obiceiurile alimentare, un risc pentru climă

Risipa şi obiceiurile alimentare, un risc pentru climă

Obiceiurile alimentare ar trebui să se modifice, iar risipa hranei să fie diminuată pentru a putea lupta eficient împotriva schimbărilor climatice, susţine un grup de experţi internaţionali care funcţionează sub egida ONU (GIEC). Totodată, aceştia arată că terenurile sunt degradate, fiind supuse unor „presiuni tot mai mari” din partea oamenilor care le exploatează. Pe de altă parte, experţii atrag atenţia că 30% din hrana produsă ajunge să fie aruncată la gunoi.

Delegaţi din 195 de ţări membre al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei au adoptat, după negocieri asidue, un raport întins pe 1.200 de pagini care cuprinde nu doar studii şi argumentări ştiin­ţifice, ci şi recomandări referitoare la obiceiurile alimentare pentru a lupta eficient împotriva încălzirii globale. Concluzia documentului este că „utilizarea terenurilor nu este sustenabilă şi contribuie la schimbările climatice”, a declarat copreşedintele Valerie Masson-Delmotte, potrivit AFP, citat de Agerpres. Aceasta arată că raportul subliniază importanţa de a acţiona fără întârziere, întrucât terenurile sunt supuse „unor presiuni tot mai mari” în încercarea de a produce tot mai mult. Însă tocmai acest lucru, spun experţii, este periculos atât pentru schimbările climatice, cât şi pentru faptul că pe viitor acele terenuri exploatate intensiv vor fi secătuite de nutrienţi şi, în consecinţă, vor deveni aride şi nu vor mai produce. Paradoxal însă, „deşi terenurile produc mai multe alimente decât ar fi nevoie pentru a hrăni întreaga lume, există încă 820 milioane de persoane care merg la culcare în fiecare seară fiindu-le foame”, subliniază Stephan Singer, reprezentant al Limate action network.

În ceea ce priveşte schimbarea obiceiurilor alimentare, experţii nu scriu negru pe alb că ar trebui să renunţăm la hrana de origine animală pentru a polua mai puţin, „nu înseamnă să devenim neapărat vegetarieni”, ci subliniază că ar trebui „să ne schimbăm obiceiurile de consum, ţinând cont de specificul fiecărei ţări”. „Unele regimuri alimentare necesită mai mult sol şi apă şi produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât altele. Însă GIEC nu face o recomandare cu privire la regimurile alimentare”, a spus unul dintre copreşedinţii grupului de experţi, Jim Skea, prezentând o sinteză a raportului. 

Totuşi, textul arată că „regimuri (alimentare) echilibrate bazate pe alimente vegetale, cum ar fi cele pe bază de cereale secundare (altele decât cele principale), leguminoasele, fructele şi legumele, fructele cu coajă lemnoasă (nucile) şi seminţele, precum şi alimentele de origine animală produse în sisteme rezistente, durabile, cu emisii reduse, oferă oportunităţi importante”. 

În acelaşi timp, experţii trag un semnal cu privire la risipa alimentară înregistrată la nivel global şi arată că între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman - 1,3 miliarde de tone - este pierdută sau risipită. „Această cotă a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra”, subliniază raportul. Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), această pierdere costă aproape 1.000 miliarde de dolari în fiecare an şi echivalează cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră. Risipa alimentară nu este însă la fel peste tot, potrivit FAO, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 milioane de tone). 
Experţii GIEC arată că se poate vorbi de risipă alimentară şi în cazul celor care mănâncă prea mult, respectiv oamenii obezi: „Consumul dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară, care reprezintă un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar ca aruncarea alimentelor la pubelă”. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de adulţi sunt supraponderali sau obezi. 

Totodată, experţii afirmă că lupta împotriva schimbărilor climatice este contra cronometru, în condiţiile în care „încălzirea globală la suprafaţa terestră a crescut foarte mult”.