România, 31 miliarde de euro pentru investiţii

La propunerea Comisiei Europene, România ar putea să beneficieze de o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada 2021-2027, de 31 miliarde de euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014-2020, a anunţat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. În ceea ce priveşte banii europeni accesaţi până acum, autorităţile de la Bucureşti susţin că România a ajuns la o absorbţie de 26% a fondurilor europene, adică aproape 8 miliarde de euro.

Bugetul sau cadrul financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 este unul dintre dosarele importante care se vor afla pe masa preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. Dezbaterile pe această temă au început anul trecut, iar provocările la care trebuie să răspundă acest buget sunt legate de creşterea contribuţiilor naţionale şi la menţinerea politicilor „istorice (agricultură şi coeziune, care reprezintă acum peste două treimi din cheltuieli), după ieşirea Marii Britanii din Uniune.

Una dintre dispute se referă la procentul cu care ar trebui să fie majorată contribuţia statelor membre. Astfel, în timp ce Parlamentul European pledează pentru o creştere a contribuţiei de 1,3% din venitul naţional brut al UE-27 (fără Marea Britanie), adică 1.324,1 miliarde de euro (calculat la preţurile din 2018), proiectul prezentat de Comisia Europeană în primăvară propune un plafon ceva mai scăzut, de 1,1%.

Potrivit comisarului Corina Creţu, în mai 2018, comisia a reuşit să transmită Parlamentului European şi consiliului - ca şi colegislatori - o formulă ambiţioasă şi flexibilă, în care politica de coeziune are cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post-2020. „România - alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda - va avea alocări mai mari faţă de actuala perioadă de programare. Sper din tot sufletul să se ajungă la un acord asupra cadrului financiar multianual 2021-2027 pe perioada preşedinţiei române a Consiliului UE, în propunerea comisiei România având prevăzută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014-2020. Deci, cu toţii sperăm ca bugetul să fie adoptat pe perioada preşedinţiei române, astfel încât banii din acest buget să poată fi folosiţi de către statele membre încă de la 1 ianuarie 2021”, a subliniat Creţu, într-un mesaj postat pe o reţea de socializare.

Politica de coeziune (politica regională) este una dintre cele mai importante şi mai complexe politici ale Uniunii Europene, statut ce decurge din obiectivul de reducere a decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene. Mai mult, potrivit mae.ro, acest sector are rolul de a coagula strategii de dezvoltare integrată în diferite domenii, precum infrastructură, cercetare şi inovare, ocuparea forţei de muncă, educaţie, mediul de afaceri, protecţia mediului, schimbări climatice şi eficienţa energetică, într-un pachet de politici coerente, care se adresează contextului regional sau chiar local, fiind una dintre cele mai vizibile politici, mai ales în relaţia cu cetăţenii.

Pentru perioada 2014-2020, politica de coeziune a beneficiat de un buget de 351,8 miliarde euro, aproximativ o treime din bugetul UE, constituind principalul instrument de investiţii pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene. În ceea ce priveşte banii accesaţi, România a ajuns la o absorbţie de 26% a fondurilor europene, aproape de media Uniunii Europene, care este de 27%, potrivit autorităţilor guvernamentale. „Această proporție de 26% în cifre absolute înseamnă aproape 8 miliarde de euro, investiţii de care au beneficiat şi beneficiază în continuare milioane de români, autorităţile locale şi, de asemenea, tot ceea ce înseamnă mediul de afaceri”, a declarat Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene.

Datele prezentate marţi de către ministrul de resort arată, totodată, că la capitolul infra­structură există contracte semnate atât pentru dezvoltarea reţelei de metrou şi feroviară, cât şi a sectorului de mediu.