România a devenit oficial membră a proiectului Nabucco

▲ Acordul privind construirea gazoductului Nabucco a fost semnat, ieri, la Ankara, de către reprezentanţii Bulgariei, României, Austriei, Ungariei şi Turciei ▲ La eveniment au mai participat reprezentantul secretarului american pentru energie, Richard Morningstar, şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso ▲ Proiectul Nabucco a fost lansat în 2002 şi prevede construirea unui gazoduct care va transporta, anual, până la 31 de miliarde de metri cubi de gaz către Europa ▲

Ceremonia semnării Acordului interguvernamental privind construirea gazoductului Nabucco a fost deschisă ieri, la Ankara, de gazda evenimentului, premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Participanţii la ceremonie au urmărit un scurt film de prezentare a proiectului Nabucco, după care şefii delegaţiilor au susţinut câte un discurs privind poziţia oficială a ţărilor lor. Cele cinci ţări semnatare - Austria, Bulgaria, România, Turcia, Ungaria - au fost reprezentate la reuniune de către prim-miniştri.

Proiectul gazoductului Nabucco a fost lansat în 2002, ca soluţie alternativă a Europei pentru a reduce dependenţa de gazul rusesc. La cele două capete ale conductei Nabucco se află interese ale unor mari jucători pe piaţa energiei: pe de o parte, Rusia este dependentă de banii statelor membre ale UE, pe de alta, acestea sunt dependente de gazele livrate de Gazprom. Iar în timpul crizei gazelor din ianuarie 2009, Norvegia a demonstrat că nu poate înlocui, nici măcar pe termen scurt, un furnizor precum Rusia.

Pentru UE, conducta Nabucco va însemna un aport de gaze care acoperă 10-15% din necesarul de gaz natural al Uniunii Europene, adică atât cât constituie deficitul reprezentat de consumul ţărilor membre care se bazează în prezent exclusiv pe o ruta externă de transport.

Din cauza numeroaselor discuţii purtate între actorii interesaţi, termenul de finalizare a investiţiei a fost amânat constant, astfel că ultimele informaţii dau anul 2014 drept momentul la care conducta ar urma să devină operaţională, anunţă standard.ro. Conform ultimelor calcule, investiţia ar urma să se ridice la aproximativ 7,9 miliarde de euro. Gazoductul Nabucco are o lungime de 3.300 km şi o capacitate de transport de 31 de miliarde de metri cubi, de aproape 1,5 ori peste consumul anual al României. Dintre cele cinci state implicate, Turcia, Ungaria şi Bulgaria sunt, la ora actuală, cele mai dependente de importurile din Rusia, în timp ce România importă, anual, circa o treime din gazele consumate tot din Rusia, unicul furnizor extern.

Două chestiuni sensibile

Potrivit agenţiilor de ştiri internaţionale, proiectul Nabucco are în prezent cel puţin două chestiuni sensibile de rezolvat. Prima ar fi legată de finanţarea gazoductului, în condiţiile crizei financiare, iar cea de a doua se referă la sursa de aprovizionare. Un pas concret în proiectul Nabucco l-a bifat, anul trecut, Azerbaidjanul, care a convenit să fie furnizor pentru Bulgaria. Potrivit planurilor iniţiale ale consorţiului Nabucco, gazoductul ar urma să aibă ca ţări furnizoare, într-o primă fază, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, urmând ca, mai târziu, să fie luată în considerare o posibilă colaborare cu Iran sau Irak, pentru o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi.

În ceea ce priveşte finanţarea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat, luna trecută, că este gata să acorde un sprijin financiar substanţial pentru proiectul gazoductului. Astfel, BERD ar putea conduce un grup de bănci care să finanţeze cu până la un miliard de euro acest proiect. La consorţiul Nabucco participă, cu procente egale, de 16,7%, companiile OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria) şi Botgas (Turcia).