România a făcut mari progrese în privinţa reducerii riscului de sărăcie

Ţara noastră se situează printre statele membre UE care au înregistrat în perioada 2008-2014 cele mai mari progrese în privinţa reducerii riscului de sărăcie şi excludere socială. În luna mai a acestui an, Guvernul a adoptat Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020, unul dintre obiective fiind scoaterea din sărăcie a 580.000 de persoane.

România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene (UE) care, între 2008 şi 2014, au realizat cele mai mari progrese în privinţa reducerii riscului de sărăcie şi excludere socială, în condiţiile în care acest risc a scăzut cu patru puncte procentuale, potrivit datelor institutului de statistică a Comisiei Europene - Eurostat. Totuşi, aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie. În schimb, în aceeaşi perioadă amintită, în 14 state membre, riscul de sărăcie şi excludere socială a crescut, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Grecia - 7,9%, Spania - 4,7% şi Cipru - 4,1%.

Reducerea procentajului populaţiei afectate de riscul de sărăcie şi excludere socială, care a crescut de la 23,8%, în 2008, până la 24,4%, în 2014, reprezintă unul dintre obiectivele principale ale strategiei Europa2020, potrivit Agerpres. În acord cu aceasta, Guvernul României a aprobat în luna mai Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 și planul strategic de acțiuni, două documente ce reprezintă o condiționalitate a Comisiei Europene pentru accesarea fondurilor structurale pentru perioada de programare 2014-2020. Obiectivul asumat prin strategie este scoaterea din sărăcie a 580.000 de persoane. Una dintre reformele propuse prin această strategie constă în consolidarea programelor existente, prin evaluarea tuturor veniturilor şi a mijloacelor de existenţă, respectiv ajutorul social, alocația de susținere a familiei şi ajutorul pentru căldură, și înlocuirea acestora cu unul singur, flexibil. Acest venit unic, numit venit minim de inserție (VMI), are ca scop focalizarea și adecvarea sprijinului la nevoile identificate ale familiei (adulţi, copii, vârs­tnici), susținând astfel în mai mare măsură participarea pe piața muncii a persoanelor din familiile sărace. Totodată, prin noul program se propune crearea sau extinderea la un singur grup-ţintă a tuturor categoriilor actuale de beneficiari de prestaţii sociale, care acum se suprapun parțial, dar şi creşterea bugetului de sprijin. „Pentru copii, obiectivul strategiei este acela de a le asigura condițiile necesare pentru îmbunătăţirea abilităţilor și dobândirea de cunoştinţe noi, indiferent de condiţia socială, iar pentru adulţii apți de activare pe piaţa muncii, ţinta constă în asigurarea oportunităţii participării lor depline la viaţa economică, socială şi culturală a României”, se mai arată în documentul Guvernului publicat pe site-ul propriu. 

În ceea ce priveşte grupurile vulnerabile, echipe multidisciplinare, formate din asistenți sociali şi diverşi lucrători comunitari, vor avea ca rol principal sprijinirea acestora în vederea accesării serviciilor sociale, atât din zonele rurale, cât și din cele urbane.