România, a opta putere agricolă în Uniune

Producţia agricolă a Uniunii Europene (UE) a avut o valoare de 405 miliarde de euro în 2016, cu 2,8% mai mică decât în 2015, statele membre cu cea mai mare producţie agricolă totală fiind Franţa (73 miliarde de euro sau 17% din totalul UE), Italia (53,4 miliarde de euro sau 13%) şi Germania (52,9 miliarde de euro sau 13%), potrivit datelor publicate de Eurostat. În ceea ce priveşte anul 2017, fermierii sunt de părere că a fost un an bun, însă abia la jumătate din potenţialul agricol al pământului românesc.

Locurile următoare sunt ocupate de Spania (46,8 miliarde de euro sau 12%), Marea Britanie (27,9 miliarde de euro sau 7%), Olanda (27 miliarde de euro sau 7%), Polonia (22,4 miliarde de euro sau 6%) şi România (15,4 miliarde de euro sau 4% din totalul UE).

În 2016 comparativ cu 2015, valoarea producţiei agricole a înregistrat evoluţii diferite în rândul statelor membre UE. În termeni absoluţi, cele mai mari creşteri ale valorii producţiei agricole au fost înregistrate în Slovacia (10,7%), Polonia (4,6%), Ungaria (4,1%), Cehia (3,5%) şi Croaţia (3,4%). Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale valorii producţiei agricole au fost înregistrate în Estonia (minus 19,8%), Letonia (minus 8,3%), Franţa (minus 6,5%), Danemarca (minus 5,4%) şi Slovenia (minus 5,2%).

În cazul României, valoarea producţiei agricole a crescut uşor, cu 0,9%, în 2016 comparativ cu 2015, în principal ca urmare a unei majorări de 4,7% a valorii serviciilor agricole, în timp ce valoarea producţiei animale a scăzut cu 5%, iar valoarea culturilor agricole a crescut cu 3,6%.

În ceea ce priveşte anul 2017, fermierii sunt de părere că a fost un an bun, însă abia la jumătate din potenţialul agricol al pământului românesc, a afirmat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

„Este adevărat că a fost un an bunişor, dar nu trebuie să ne bucurăm prea mult pentru că, dacă ţinem cont de potenţialul pământului pe care îl are România, suntem abia la realizarea a jumătate din ceea ce poate să ne dea pământul românesc. Aşa că mai e mult până departe. Este adevărat că la unele specii, în special la porumb şi la grâu, s-a ajuns la nişte producţii pentru care au început europenii să îşi cam facă griji, mai ales cei din Franţa, pe porumb”, a spus Laurenţiu Baciu.

Acesta a menţionat faptul că fermierii au obţinut în ultimii ani producţii-record la unele specii, precum la grâu, de 7.000-8.000 kg de grâu la hectar, greu de atins în urmă cu 20 de ani.
Pe de altă parte, Baciu a atras atenţia că proiectul de lege care vizează vânzarea terenurilor către cetăţenii din alte state UE ridică mai multe probleme decât anteriorul. „Şi ca lucrurile să nu meargă atât de bine, am tot cerut tot anul schimbarea Legii 17, cea cu privire la vânzarea terenurilor, care a fost o lege proastă din start, care nu a făcut decât să ne dispară câteva milioane de hectare”, a afirmat Baciu, care şi-a exprimat speranţa că proiectul va putea fi modificat în Parlament pentru a ieşi o lege bună.

Şi ministrul agriculturii, Petre Daea, a anunţat, la începutul săptămânii, că România a înregistrat în acest an recorduri istorice la nouă culturi agricole, ceea ce arată dimensiunea potenţialului de care dispune ţara.

„În acest an s-au înregistrat recorduri istorice la nouă culturi care dau dimensiunea, pe de o parte, a potenţialului de care dispunem, a cercetării care a pus în spaţiul cultivării soiuri şi hibrizi valoroşi, dar şi a bravilor fermieri, a bravilor cetăţeni, oameni ai satelor care au rămas legaţi de acest loc şi au reuşit de-a lungul vremii să se mobilizeze din punct de vedere tehnic, să realizeze ceea ce astăzi, cu respect, prezentăm şi cu dorinţa de a ne consacra în acest domeniu. Agricultura rămâne principala sursă pentru satul românesc”, a spus Daea.