România, al treilea cultivator de porumb modificat genetic

Cu o suprafaţă semănată anul trecut de 7.146 de hectare, comparativ cu 350 de hectare cultivate în 2007, ţara noastră se situează pe locul trei în topul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de porumb modificat genetic (Bt) cultivat, potrivit Serviciului Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). Numărul statelor comunitare care cultivă porumbul Bt, cu rezistenţă crescută la dăunători, a scăzut anul trecut la şapte, după interzicerea acestuia în Franţa. Ţara cu cele mai întinse culturi de porumb Bt este Spania, unde suprafaţa a urcat de la 75.148 de hectare în 2007 la 79.269 de hectare anul trecut, potrivit raportului ISAAA, urmată de Cehia cu 8.380 de hectare, în urcare de la 5.000 de hectare anul precedent. Alte patru state au cultivat porumb Bt, respectiv Portugalia (4.851 de hectare), Germania (3.173 de hectare), Polonia (3.000 de hectare) şi Slovacia (1.900 de hectare). În 2008, în UE au fost semănate culturi modificate genetic pe 107.719 hectare, din suprafaţa agricolă totală de circa 60 de milioane de hectare. În UE poate fi cultivată o singură cultură modificată genetic, respectiv porumbul Bt (MON 810), o variantă a porumbului care conţine toxina bacterială Bt, otrăvitoare pentru insecte. Organismele modificate genetic (OMG) sunt plante, animale sau microorganisme (bacterii, viruşi) ale căror caracteristici genetice au fost modificate în mod artificial, pentru a deveni rezistente la o anumită boală sau insectă sau pentru majorarea productivităţii în cazul culturilor agricole.