România ar putea cumpăra o mină de uraniu

▲ Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat că România are în vedere luarea în exploatare a unei mine de uraniu, mai ales că până în 2020 vor funcţiona şi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ▲ Ministrul a anunţat că este mai ieftin să cumperi o mină decât să cumperi uraniu ▲ România are în prezent un reactor operabil (Unitatea 1 de la Cernavodă), unul intrat în exploatare comercială de curând (Unitatea 2) şi trei propuse ▲

România ia în considerare posibilitatea achiziţionării unei mine de uraniu din străinătate până la sfârşitul deceniului viitor, în contextul construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi al epuizării resurselor interne de uraniu, a declarat, ieri, într-un seminar pe probleme de energie nucleară, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. „Până la sfârşitul deceniului viitor resursele de uraniu ale României se vor termina şi vom fi nevoiţi să importăm. Aceasta nu este o problemă foarte mare deoarece piaţa mondială a uraniului este destul de bogată, în schimb luăm în considerare şi posibilitatea achiziţionării unei mine pe teritoriul altei ţări pentru a o exploata“, a spus ministrul. Acesta a adăugat că proiectele reactoarelor 3 şi 4 vor evolua cel mai probabil împreună. „Este mai ieftin cu 200-300 milioane de euro să pornim ambele reactoare în acelaşi timp“, a adăugat Vosganian, care a spus că în momentul construirii celor două reactoare se va impune şi realizarea altor proiecte conexe cum este cel al staţiei de pompare Tarniţa Lăpuşteşti.

31 de companii sunt interesate să investească în reactoarele 3 şi 4

Un număr de 31 de potenţiali investitori au preluat, de la Societatea Naţională Nuclearelectrica, documentaţia pentru întocmirea ofertei de angajare pentru reactoarele 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (la data de 30 septembrie 2007), a declarat, marţi, preşedintele Asociaţiei Române Energia Nucleară, Ion Rotaru. Dintre aceşti investitori, şapte sunt producători de energie, şase sunt mari consumatori, 10 sunt distribuitori de energie, iar cinci sunt potenţiali contractori de bunuri şi servicii pentru finalizarea proiectului. Dintre aceştia mai fac parte şi două instituţii bancare, precum şi un fond naţional de investiţii. Pe zone geografice, potenţiali investitori provin din Uniunea Europeană (12), România (15), America de Nord (3) şi Asia (1). Până pe 4 februarie 2008, Adunarea Generală a Acţionarilor şi Comisia de Coordonare trebuie să transmită Raportul spre avizare Comisiei de Negociere. Supunerea spre aprobarea Guvernului a Raportului negocierilor se va face pe 20 februarie 2008, iar semnarea acestuia şi formarea noii societăţi comerciale este estimată pe 15 martie.

Reactoarele 3 şi 4 vor fi construite cu capital privat

Realizarea unităţilor 3 şi 4 Cernavodă este prevăzută să se realizeze prin atragerea, în mod transparent, a capitalului privat al companiilor cu bonitate şi forţă financiară, care sunt dispuse să se asocieze cu Societatea Naţională „Nuclearelectrica“ SA în vederea finalizării şi operării acestui obiectiv energetic. Modelul este acceptat în cadrul UE şi este în concordanţă cu regulile pieţelor libere ale energiei electrice. Sursele de finanţare urmează să fie atrase de acţionari, fie sub formă de acţiuni, fie prin emisiuni de obligaţiuni sau credite. Pentru România, energia nucleară reprezintă o alternativă durabilă de dezvoltare a sectorului energetic, având în vedere resursele limitate de materii prime energetice, precum şi nevoia obţinerii unei energii ieftine şi care nu produce gaze cu efect de seră. În acest context, finalizarea unităţilor 3 şi 4 Cernavodă reprezintă un obiectiv prioritar al strategiei energetice în perioada 2007 - 2020.

Energia nucleară va creşte la 18% din producţia totală

România are, în prezent, un reactor operabil (Unitatea 1 de la Cernavodă), unul intrat în exploatare comercială de curând (Unitatea 2) şi trei propuse. O dată cu finalizarea şi intrarea în exploatare comercială a Unităţii 2 de la CNE Cernavodă, aportul energiei nucleare în România va creşte la circa 17-18% din producţia totală de energie electrică şi vor fi create premise pentru menţinerea preţului de vânzare a energiei electrice către populaţie. ▲