Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România ar putea rata trecerea la euro în 2014

România ar putea rata trecerea la euro în 2014

Data: 26 Feb 2008

Adoptarea monedei europene în 2014 ar putea să nu fie realizată, în cazul în care inflaţia nu scade, în mod sustenabil, în 2008 şi 2009, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. „Dacă inflaţia nu scade, în mod sustenabil, în 2008 şi 2009, mă tem că adoptarea euro în 2014 nu va fi realizată“, a afirmat şeful băncii centrale. El a arătat că experienţa actuală, cu reinflamarea inflaţiei şi deprecierea leului demonstrează că reducerea ratei inflaţiei în lipsa îmbunătăţirii celorlalţi indicatori este contraproductivă. „Ne-am învăţat minte că a duce inflaţia în jos cu măsuri nesustenabile nu este un beneficiu. Dacă nu vom putea să aducem inflaţia în intervalul stabilit, dar în mod sustenabil, planul B este să strângi alte politici şi să laşi economia să corecteze cu măsuri mai dure“, a adăugat Isărescu. Oficialul băncii centrale a explicat că anticipaţiile inflaţioniste, la fel ca şi cele privind cursul de schimb, s-au modificat, ceea ce demonstrează că a acţiona pe o singură pedală poate să se întoarcă tocmai împotriva scopului propus. El a exemplificat prin nivelul mare al deficitului de cont curent şi prin persistenţa unei cereri agregate mult prea ridicate. „Dacă vezi că altcineva nu le face (reducerea celorlalte dezechilibre - n.r.) şi se întorc împotriva inflaţiei, nu poţi să stai şi să priveşti. Mesajul meu e că trebuie ridicată presiunea de pe politica monetară, în principal în ceea ce înseamnă deficitul de cont curent“, a spus Isărescu. În aceste condiţii, el afirmă că ar fi benefică şi o rectificare în jos de numai 0,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar programat pentru acest an, pentru că, în acest moment, şi mesajul contează. Guvernatorul BNR a punctat şi că reducerea inflaţiei nu este suficientă pentru a convinge autorităţile Uniunii Europene şi ale Băncii Centrale Europene că România este pregătită să intre în zona euro.