România are de recuperat în materie de inovare

România şi Bulgaria se clasează şi în acest an, la fel ca şi în 2020, pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea, publicat de Comisia Europeană (CE). România se află la 35,09% din valoarea medie a indicatorului care ilustrează performanțele UE în materie de inovare, o îmbunătățire faţă de nivelul de 31% în 2014. 

Raportul Comisiei Europene privind inovarea remarcă că România are și puncte forte, acestea fiind impactul vânzărilor, digitalizarea şi sustenabilitatea mediului, care includ exporturile de produse medium şi high-tech, rata de penetrare a internetului în bandă largă şi cheltuielile de capital de risc. Totodată sunt menționate creşteri ale performanţelor în domeniul co-publicaţiilor internaţionale ştiinţifice, al celor mai citate publicaţii, al doctoranzilor străini, al ratei de penetrare a internetului în bandă largă şi al IMM-urilor inovatoare.

În ansamblu, Tabloul de bord european privind inovarea 2021, publicat luni de Comisie, care conține în premieră indicatori privind digitalizarea şi durabilitatea mediului, arată că performanţele în domeniu continuă să se îmbunătăţească în întreaga UE. În medie, inovarea a avansat cu 12,5% față de 2014, crescând cel mai mult în Cipru, Estonia, Grecia, Italia şi Lituania. 

Țările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori emergenţi. Grupurile de performanţă tind să fie concentrate geografic, liderii în materie de inovare şi cei mai puternici inovatori situându-se în vestul şi nordul Europei, iar inovatorii moderaţi şi emergenţi în sudul şi estul Europei.

Suedia continuă să fie liderul Uniunii în materie de inovare, urmată de Finlanda, Danemarca şi Belgia, cu performanţe mult peste media UE.

„Îmbunătăţirea performanţelor în materie de inovare ale UE este un semnal foarte pozitiv. Investiţiile în inovare înseamnă investiţii în capacitatea noastră de a ne afla în avangarda tehnologică pentru o economie şi o societate durabile, digitale şi reziliente”, a afirmat comisarul Thierry Breton, relatează Agerpres.

În ceea ce privește situația din România, ministrul de resort Ciprian Teleman atrăgea recent atenția că „a creşte o ţară fără cercetare înseamnă că viaţa va fi mult mai scumpă peste 20 de ani, pentru că va trebui să cumpărăm ştiinţa făcută de alţii”.

La o dezbatere de luna trecută, el a explicat, potrivit Agerpres, că trebuie să se „recondiţioneze cercetarea universitară şi din institutele naţionale de cercetare-dezvoltare - două piese ale unui ceas ruginit”, iar ministerele Cercetării și Educaţiei trebuie să conlucreze pentru a crea trasee de formare accelerată a specia­liștilor necesari în domeniu. (C. Z.)