România are doar 500 de produse atestate tradițional

Românii sunt sceptici în a investi în obținerea mărcii de „produs tradițional”. Dacă la noi în țară sunt doar 500 de produse atestate astfel, în alte ţări europene sunt zeci de mii. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) încearcă să îi convingă pe producătorii agricoli să facă tot posibilul pentru a obține o astfel de marcă, mai ales că le va crește valoarea produsului.

Reprezentanții MADR bat din poartă în poartă pentru a-i convinge pe micii producători locali să investească în obţinerea mărcii de „produs tradiţional”. Deşi sunt conştienţi că aceasta le-ar putea crește valoarea produselor, oamenii sunt sceptici, în principal din cauza birocraţiei. „Colegii identifică producătorii și produsele cu potenţial (...), aşa am făcut în fiecare judeţ şi am încheiat prin a avea demersuri, cereri pentru atestare de produse. Primarii, dar şi producătorii spun că, individual, le e greu să lupte cu birocraţia, de aceea mulţi preferă să se organizeze în asociaţii”, a declarat Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, într-o emisiune televizată. Fie că vorbim de ţuică, zacuscă, dulceaţă sau pâine, se știe deja că orăşenii caută produse autentice şi mulţi sunt dispuşi să plătească mai mult pentru calitate.

În România sunt 553 de produse atestate tradiţional și doar patru produse sunt recunoscute la nivel european: „Magiunul de prune de Topoloveni”, „Salamul de Sibiu”, „Novacul afumat din Ţara Bârsei” şi „Telemea de Ibăneşti”. Pe aceste produse alimentare se regăseşte logoul comunitar cu indicaţia geografică sau denumirea de origine protejată. Localnicii din comuna Ibănești, județul Mureș, au găsit rețeta perfectă pentru telemeaua ce poartă denumirea localității. Aceasta este ținută în apa unei fântâni sărate din comuna Orșova, ceea ce îi dă un gust dulce acrișor, o face cremoasă și untoasă.

Producătorii care vor să obţină eticheta de produs tradiţional trebuie să depună o cerere la Direcţia Județeană Agricolă și să aştepte ca inspectorii să verifice întreg procesul de producţie, apoi să trimită toată documentaţia la MADR. „Eticheta de produs tradiţional conferă garanţia şi siguranţa calităţii acelui produs, în sensul că acel produs este sigur fabricat în condiţii igienice”, precizează Mihaela Mitu, consilier la Direcţia Generală de Industrii Alimentare.

Conform ghidului de bune practici în atestare emis de MADR, produsul tradiţional este un produs alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția sa aditivi alimentari, prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare, inclusiv un procedeu tehnologic tradițional, și se distinge de alte produse asemănătoare. Pentru a figura în Registrul Național al Produselor Tra­di­ți­o­nale, produsul trebuie să fie fabricat din materii prime locale; să prezinte o rețetă tra­dițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip autohton de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere a produsului și operațiuni de prelucrare realizate manual, într-un mod de lucru tradițional.

În ţară, cele mai multe produse atestate tradiţional sunt la Braşov, 163 de produse. Cele mai multe produse atestate tradițional în România sunt preparate din lapte și carne.