România are încă neajunsuri în reforma justiţiei

România nu arată un suficient angajament politic pentru a sprijini procesul de reformă a justiţiei şi există o serie de neajunsuri în eforturile făcute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), relevă raportul Comisiei Europene privind progresele în reforma justiţiei în România.

Documentul arată că amendamentele la legea privind funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), votate în 30 iunie, reprezintă un grav pas înapoi, iar legea respectivă expune riscurilor rezultatele pozitive realizate de ANI şi pune România într-o poziţie de încălcare clară a angajamentelor asumate la aderare. Potrivit raportului, Executivul UE cere României să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuţiilor ANI.

În plus, România are de suferit de pe urma lipsei de voinţă la nivelul conducerii sistemului judiciar în ce priveşte cooperarea şi asumarea responsabilităţii în avantajul reformei. Deşi sunt disponibile soluţii pragmatice în multe cazuri, deseori ele nu sunt aplicate, iar iniţiativele individuale ale magistraţilor, ale asociaţiilor profesionale şi ale societăţii civile încearcă să acopere această lacună. "Comisia cere României să stabilească o cooperare strânsă şi constructivă între diferiţii actori politici şi judiciari şi să consolideze angajamentul sistemului judiciar faţă de reformă", se mai arată în concluziile raportului CE

Raportul arată, de asemenea, că, după o perioadă de încetinire a muncii la nivel parlamentar, România a recâştigat impulsul reformelor în cel de-al doilea trimestru al anului 2010 şi s-a angajat într-o reformă legislativă majoră odată cu aprobarea de către Parlament a codurilor de procedură civilă şi penală, la 22 iunie. "Pregătirile pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri, în prezent programată pentru octombrie 2011, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru o reformă completă a sistemului românesc de justiţie. Pentru a susţine acest proces de reformă, Comisia cere României să nu renunţe la genul de sprijin acordat de Parlament la adoptarea codurilor de procedură şi să extindă acest gen de voinţă politică şi în alte domenii", se arată în raport.