România are mai puţin de 500.000 de studenţi

Studenţii din întreaga ţară au început, ieri, noul an universitar. În ultimii 10 ani, numărul studenţilor a scăzut la jumătate, ajungând la mai puţin de 500 de mii. Prezent la deschiderea oficială de la Universitatea de Vest din Timişoara, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea corelării programelor de studiu cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Noul an universitar s-a deschis, ieri, la toate instituţiile de învăţământ superior din ţară, numărul tinerilor care au păşit pentru prima dată în amfiteatre fiind de aproximativ 40 de mii. De altfel, numărul total al studenţilor în România anului 2016 este de aproape 500 de mii, jumătate faţă de acum 10 ani, când numărul studenţilor era de 900.000. Această scădere, spun specialiştii, se datorează în principal scăderii natalităţii, abandonului şcolar şi emigrării.

Un alt motiv este şi cel al calităţii învăţământului superior din România, tot mai mulţi absolvenţi de liceu preferând să aleagă o universitate din străinătate. Potrivit Clasamentului Internaţional al Universităţilor 2016, universităţile din ţara noastră („Al.I.Cuza”, Iaşi; „Babeş–Bolyai”, Cluj Napoca; Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Vest) sunt foarte slab cotate, găsindu-se mai jos de poziţia 700 dintr-un total de 916 universităţi din 81 de ţări.

Din nou, specialiştii apreciază că scăderea calităţii şi orientarea tinerilor către universităţile din ţările vestice sunt determinate de programele de studiu, majoritatea nefiind adaptate dinamicii societăţii, respectiv a pieţei de muncă. Acest fapt a fost subliniat şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent ieri la deschiderea oficială a cursurilor de la Universitatea de Vest din Timişoara, care a apreciat că există o „catastrofă” în corelarea sistemului de învăţământ cu piaţa forţei de muncă, fiind necesar ca întreg sistemul să fie reconstruit. Pe de altă parte, şeful statului a spus, potrivit Agerpres, că „trebuie să dăm o şansă şi celor care nu mor de dragul cărţii, dar vor să înveţe o meserie”.

În anul universitar 2016-2017, s-au înnoit 22 de universităţi, cu 35 de programe noi pentru studii de licență. Printre noile specializări/programe de studii universitare de licență introduse în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare se numără Chimie farmaceutică; Echipamente şi sisteme electronice militare, electronică-radioelectronică de aviație; Media digitală; Managementul sistemelor de supraveghere aeriană; Leadership militar; Pedagogie socială.

În acelaşi timp, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat că „pentru a construi într-o Românie de mâine este necesară o întoarcere către sine a reprezentanţilor mediului academic”. „Trebuie să ne curăţăm universităţile de practici care ne umbresc instituţiile şi sunt pete pe reputaţia întregii societăţi academice, practici de ani lovesc acum în credibilitatea noastră”, a detaliat Mircea Dumitru, în cadrul ceremoniei de deschidere a anului universitar, la Universitatea de Vest.

De cealaltă parte, reprezentanţii studenţilor au arătat că aceștia „își doresc o Românie «altfel», mai puternică, mai performantă, mai cinstită, mai educată”, iar pentru aceasta studenții „sunt dispuși să se implice activ în construirea acestui ideal”. „Singura șansă pentru dezvoltarea societății româ­nești este investiția în educație și consolidarea unui sistem de învățământ de calitate”, spune comunicatul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

În perspectiva anului 2020, potrivit Strategiei Europa 2020, la care și România a aderat, 40% din populația cu vârsta între 30 și 34 de ani trebuie să aibă studii superioare (faţă de 22% în prezent), iar 3% din PIB ar trebui să fie alocat pentru cercetarea ştiinţifică.