Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
România are nevoie de 150 de mii de muncitori în construcţii
▲ România se confruntă cu una dintre cele mai mari crize ale forţei de muncă, fiind nevoie de 150 de mii de muncitori, în condiţiile în care, în prezent, sunt 360 de mii de constructori care lucrează ▲ Cei mai căutaţi în domeniul construcţiilor sunt maiştrii, muncitorii care se ocupă de construcţiile metalice, cei specializaţi în montarea de gips-carton, de ferestre PVC, de aparate de climatizare şi laboranţi, care certifică calitatea construcţiilor ▲ Specialiştii în construcţii mai previzionează o problemă, respectiv creşterea preţurilor la materialele de construcţii din cauza energiei scumpe ▲
Deficitul de forţă de muncă din sectorul construcţiilor este tot mai mare, pe măsură ce piaţa se dezvoltă. La această dată, piaţa construcţiilor din România are nevoie de aproximativ 150 de mii de muncitori calificaţi, în condiţiile în care numărul angajaţilor din acest domeniu este de 360 de mii de persoane. „Diferenţa ar putea fi acoperită de constructorii care lucrează în afara ţării, dar cea mai mare parte dintre aceştia se apropie de vârsta pensionării“, a declarat directorul general al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Marin Cristea, la conferinţa de lansare a ediţiei din acest an a expoziţiilor din domeniul construcţiilor Camex Bucureşti. Cifrele arată că, dacă constructorii români nu ar fi plecat să lucreze peste hotare, deficitul de forţă de muncă din această zonă ar fi fost acoperit. Aproximativ 100 de mii de constructori muncesc în alte ţări, cei mai mulţi în Israel, Germania, Spania şi Italia. „Pe aceste pieţe lucrează cei mai buni constructori români, dar care se apropie de vârsta pensionării“, a mai spus Cristea. Reprezentantul ARACO a estimat că sectorul construcţiilor va creşte în continuare, cel puţin încă 30 de ani. „Pe măsură ce fondurile destinate salariilor constructorilor vor creşte, muncitorii din străinătate vor reveni în ţară. Deocamdată însă, nu se pot oferi bani mai mulţi“, a afirmat preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii, Gheoghe Polizu. El a precizat că, în prezent, procentul dintr-o investiţie alocat forţei de muncă este de 30-40%. Cei mai căutaţi sunt maiştrii Potrivit datelor organizaţiilor patronale, cei mai căutaţi în domeniul construcţiilor sunt maiştrii, muncitorii care se ocupă de construcţiile metalice, cei specializaţi în montarea de gips-carton, de ferestre PVC, de aparate de climatizare şi laboranţi, care certifică calitatea construcţiilor. Numai necesarul de laboranţi este estimat la 800 de persoane. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării cred că deficiul de forţă de muncă ar putea fi acoperit în următorii ani de tinerii care urmează cursuri postliceale în acest domeniu. Aceasta deoarece interesul pentru domeniul construcţiilor a crescut foarte mult în preferinţele elevilor, care urmează aceste cursuri. Printre specializările asigurate se numără tehnicieni, proiectanţi, laboranţi, tehnicieni drumuri şi poduri şi mai multe categorii de maiştri. Expoconferinţele Camex vor avea loc în perioada 12-16 septembrie la complexul Prisma şi vor reuni 250 de companii. Materialele de construcţii, tot mai scumpe Preţul materialelor de construcţii din România va continua să se majoreze până la sfârşitul lui 2007. „Preţurile au crescut de la începutul anului, în medie cu 10-15%, majorarea fiind însă diferită de la un produs la altul. Pentru sfârşitul anului ne aşteptăm la o majorare cu 5-10%, deoarece materialele de construcţii sunt fabricate cu un consum energetic mare, iar preţurile utilităţilor continuă să crească“, a spus Gheorghe Polizu. El a menţionat că majorarea preţurilor va continua şi anul următor, dar nu cu un procent semnificativ. Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale a urcat în primele şapte luni cu 23,9%, la 31.565, cele mai importante creşteri fiind înregistrate în regiunile Sud-Muntenia, Bucureşti–Ilfov şi Nord-Est.