Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România are nevoie de aproape trei miliarde de euro în sectorul energetic

România are nevoie de aproape trei miliarde de euro în sectorul energetic

Data: 03 August 2007

▲ Dacă ar fi exploatat la maximum întregul potenţial solar din ţară, am putea substitui în această formă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă ▲ Potenţialul energetic solar poate fi utilizat şi prin sisteme de conversie în energie electrică (fotovoltaice), utilizate în principal pentru alimentarea cu energie electrică a unor consumatori izolaţi, cu consumuri mici de energie ▲

România are nevoie, până în 2015, de investiţii de 2,7 miliarde de euro, pentru producerea de energie regenerabilă, din 2003 până în prezent fiind investite în acest scop circa 300 de milioane de euro a declarat ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi. „În conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, necesarul de investiţii în perioada 2003 - 2015 este estimat la 2,7 miliarde de euro, din care, peste două miliarde, pentru investiţii directe“, a explicat ministrul. Acesta a prezentat hărţile potenţialului eolian şi solar al României, realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). În România se pot amplasa instalaţii eoliene cu o putere totală de până la 14.000 de MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an. Pe baza evaluărilor preliminare în zona litoralului, pe termen scurt şi mediu, potenţialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an. Potenţialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară incidentă în plan orizontal care, în România, este de circa 1.100 kWh/m2-an. „Dacă am exploata la maximum întregul potenţial solar din ţară, am putea substitui în această formă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă. Studiile efectuate în 2004 arată că în condiţiile meteo-solare din România, un captator solar-termic funcţionează, în condiţii normale de siguranţă, pe perioada martie - octombrie, cu un randament care variază între 40% şi 90%“, a precizat Korodi.

Energia solară are o pondere prea mică

Energia solară are o pondere foarte mică în producţia de energie a României, fiind folosită mai mult experimental, potrivit datelor furnizate de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE). Previziunile indică, pentru 2010, o pondere a energiei solare estimată la 7.500 tep (tone echivalent petrol), iar pentru 2015, la 17 tep, din care solar termic 7.340 tep, respectiv 16.000 tep şi solar electric 160 tep, respectiv 1.000 tep. Utilizarea potenţialului energetic solar se realizează prin sisteme solare termice pentru căldură şi apă caldă menajeră din locuinţe individuale sau instalaţii centralizate de mică anvergură, însă, pentru a fi utilizate cu eficienţă ridicată, aceste sisteme trebuie să funcţioneze „în regim hibrid“„ cu alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale. Potenţialul utilizabil în sistemele solare termice este apreciat la 1,434 milioane t. De asemenea, potenţialul energetic solar poate fi utilizat şi prin sisteme de conversie în energie electrică (fotovoltaice) utilizate în principal pentru alimentarea cu energie electrică a unor consumatori izolaţi, cu consumuri mici de energie. Potenţialul exploatabil prin sisteme fotovoltaice în România este apreciat la 1.200 GWh/an.

Potenţial energetic de 40 de mii de GW/h pe an

Legat de potenţialul hidroenergetic al râurilor principale, acesta este de circa 40.000 GWh/an şi se poate obţine în amenajări hidroenergetice de mare putere (> 10 MW/unitate hidro) sau de mică putere (< 10 MW/unitate hidro). România are un potenţial energetic ridicat de biomasă, ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. „Am putea acoperi 89% din căldura necesară încălzirii şi preparării hranei, în mediul rural, numai prin consumul de reziduuri şi deşeuri vegetale“, a adăugat ministrul. Temperatura surselor hidrogeotermale are valori cuprinse între 250 de grade Celsius şi 600 de grade Celsius (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatură medie temperaturile variază de la 600 de grade Celsius până la 1.250 de grade Celsius („ape mezotermale“). Rezerva de energie geotermală cu posibilităţi de exploatare curentă în România este de circa 167.000 de tone echivalent petrol (7000x106 GJ/an). Cantitatea de energie echivalentă produsă şi livrată la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii tep (1.326x106 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3%.