Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România are nevoie de un împrumut extern

România are nevoie de un împrumut extern

Data: 11 Martie 2009

▲ Şeful statului a afirmat în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, că există riscul unei crize de reprezentativitate, care ar pune în pericol însuşi caracterul democratic al sistemului politic, în cazul în care România nu va răspunde adecvat provocărilor crizei economice, ▲ Un împrumut este necesar din cauza deficitului de cont curent şi a datoriei sectorului privat, care trebuie să ramburseze în acest an credite în valoare de 24 de miliarde de euro ▲

România are nevoie de un împrumut extern, care să constituie o centură de siguranţă pentru a traversa criza economică, a declarat, luni, preşedintele Traian Băsescu, care a explicat că ţara noastră poate accesa fondurile puse la dispoziţia noilor state membre de către UE doar în parteneriat cu FMI. Şeful statului a spus, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, că România nu are nevoie de susţinere pentru bugetul de stat sau alte plăţi ale statului, subliniind însă că un împrumut este necesar din cauza deficitului de cont curent şi a datoriei sectorului privat, care trebuie să ramburseze în acest an credite în valoare de 24 de miliarde de euro.

„Dacă din punct de vedere al bugetului de stat nu avem nici o problemă să ne finanţăm datoria externă şi bugetul de stat, avem însă a ne gândi cum finanţăm deficitul de cont curent şi cum intervenim la momentul la care, eventual, sectorul privat nu va putea să-şi ramburseze creditele angajate şi, atenţie, nu sunt credite cu care s-au dus în vacanţă, sunt credite cu care au făcut investiţii în România, iar stoparea finanţării, intrarea lor în default nu înseamnă nimic altceva decât încetarea funcţionării lor, creşterea şomajului, reducerea producţiei în România“, a precizat Băsescu.

„Un asemenea împrumut ne va face mai rezistenţi la o posibilă deteriorare rapidă a situaţiei economiei globale şi naţionale, pe care nu o putem anticipa în acest moment“, a afirmat preşedintele României.

El a precizat că UE a pus la dispoziţia noilor state membre suma de 30 de miliarde de euro în 2009 şi 2010, care poate fi accesată printr-un parteneriat cu FMI.

Şeful statului a subliniat că parteneriatul cu FMI este „o condiţie şi nu vis“, explicând că UE nu are instrumentele de control asupra utilizării banilor şi evaluării situaţiei macroeconomice.

Băsescu a subliniat că, dacă România nu va răspunde adecvat provocărilor crizei economice, există riscul unei crize de reprezentativitate, care ar pune în pericol însuşi caracterul democratic al sistemului politic.

„Semnele crizei de reprezentativitate pot fi semnalate la două niveluri - cel al măsurii în care deciziile politice sunt luate în numele interesului naţiunii române şi cel al păstrării contactului dintre alegători şi ales“, a precizat şeful statului, care a lansat un apel la solidaritate şi austeritate. „Reforma statului, plus solidaritate, plus austeritate, egal şanse pentru România“, a conchis preşedintele Băsescu.

Simplificarea sistemului de taxe

Sectorul de afaceri trebuie ajutat, a mai afirmat luni Traian Băsescu, care a adăugat că în România se percep peste 200 de taxe şi impozite, multe dintre ele aducând venituri puţine statului, dar implicând multe costuri atât pentru administraţia publică, cât şi pentru contribuabili. „În plus, România şi-a asumat, alături de partenerii europeni, obiectivul de a reduce cu 20% costurile administrative impuse IMM-urilor. Este decizia la care noi am participat în Consiliul European din decembrie 2008“, a spus Băsescu. El a îndemnat Guvernul să ofere „rapid“ sprijin mediului de afaceri, prin simplificarea sistemului de taxe şi impozite. „Îndemn Guvernul să se aplece cu urgenţă asupra acestor oportunităţi de a oferi un ajutor rapid mediului de afaceri şi de a reduce costurile administraţiei publice, prin simplificarea sistemului de taxe şi impozite. O bună ocazie ar fi apropiata modificare a Codului Fiscal“, a declarat şeful statului.

E nevoie urgent de o lege a salarizării bugetarilor

Referitor la salarizare, Traian Băsescu a declarat că este nevoie „urgent“ de o lege a salarizării în sectorul bugetar, care să elimine „abuzurile, privilegiile şi inechitatea“. „Avem nevoie urgent de o lege a salarizării în sectorul bugetar, care să elimine abuzurile, privilegiile, discreţionarul şi inechitatea. Actuala majoritate are ca obiectiv neîntârziat să propună această nouă grilă de salarizare, care să consacre o corespondenţă între ierarhia valorilor şi ierarhia retribuţiilor. Deciziile politice pe care le adoptăm pentru a trece cât mai bine prin actualele dificultăţi trebuie să plece de la premiza că soluţiile adoptate vor avea consecinţe pe termen mediu şi lung“, a precizat Băsescu. Acesta consideră că din această perioadă de dificultăţi economice trebuie „să ieşim cât mai rapid“, dar şi „mai puternici“, ca efect al unor reforme structurale consistente, al unei corecte gestionări a resurselor financiare avute la dispoziţie în această perioadă. Referindu-se la reforma administraţiei publice, şeful statului este de părere că aceasta cere voinţă politică din partea celor două partide care formează actuala majoritate. „Se poate constata că majoritate nu înseamnă, din păcate, întotdeauna şi voinţă politică. Prea adesea în România aparatul administrativ a fost croit după dimensiunile clientelelor politice“, a menţionat preşedintele. El a remarcat că principiul eficienţei şi nu cel al politizării trebuie să fie acela care să ghideze orice reformă a administraţiei.

Adoptarea monedei euro trebuie să fie în 2014

De asemenea, Băsescu a abordat şi problema adoptării monedei europene. În acest sens, prşedintele României a afirmat că actuala criză economică globală nu trebuie să fie un pretext pentru care România să renunţe la adoptarea monedei euro în 2014. „Astăzi, mai mult ca oricând, este pusă sub semnul întrebării capacitatea României de a aplica politici publice prin care se asigură îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea euro, în anul 2014. Criza economică globală nu trebuie să fie un pretext pentru ca România să renunţe la obiectivul de adoptare a euro, în anul 2014“, a spus Băsescu. El a precizat că măsurile de modernizare, austeritatea, utilizarea fondurilor structurale europene şi accelerarea reformelor vor creşte credibilitatea politicienilor şi a instituţiilor statului. „Măsurile de modernizare a statului prin aplicarea reformelor structurale, concentrarea asistenţei sociale către categoriile sociale cu adevărat vulnerabile sau vulnerabilizate de criza economică, utilizarea eficientă şi rapidă a resurselor financiare contractate şi a fondurilor structurale europene, aplicarea unui regim de austeritate în cheltuirea banilor publici în instituţiile centrale şi locale ale administraţiei, implementarea eficientă a programelor guvernamentale de creare de noi locuri de muncă, accelerarea reformelor din Justiţie, Sănătate şi Educaţie sunt elemente de natură a creşte credibilitatea clasei politice şi a instituţiilor statului“, a subliniat şeful statului. Băsescu a adăugat că acţiunea eficientă a Guvernului şi Parlamentului vor fi o garanţie că actuala clasă politică poate diminua efectele crizei globale asupra romanilor. „Mai mult, acţiunea eficientă a Guvernului este de natură a restabili credibilitatea României pe plan internaţional“, a conchis şeful statului.