Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
România are zone în care seceta persistă, indiferent de ploi
Câteva zone din România se confruntă cu o secetă pedologică de zeci de ani, cu o lipsă constantă a apei din sol, indiferent de regimul precipitaţiilor. În aceste condiții, Ministerul Agriculturii ar putea beneficia, prin Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, de circa 2,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii.
Din datele de care dispune Ministerul Agriculturii reiese că România are trei zone afectate de secetă severă: Dobrogea, sudul Moldovei și nord-estul Olteniei, iar anii secetoși se succed cu o frecvență mult mai mare decât în trecut. În aceste condiții, programul pentru infrastructura de apă introdus în Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este unul vital, potrivit ministrului agriculturii, Adrian Oros.
„De departe cel mai important program din PNRR, practic ar trebui să fie un program de ţară, este cel privind gestionarea apei. (…) În acest an care a trecut m-am uitat foarte mult pe toate rapoartele, studiile care s-au făcut şi avem o problemă veche: în unele zone din ţară, tot ce înseamnă Dobrogea, sudul Moldovei, nord-estul Olteniei, avem o secetă pedologică, adică o lipsă a apei din sol constantă. Indiferent de regimul precipitaţiilor, în mod constant, în aceste zone, rezervele de apă din sol scad, de aceea şi procesul destul de avansat de deşertificare din sud, de aceea şi anii de secetă tot mai frecvenţi. Dacă până acum câţiva ani era secetă o dată la 10 ani, acum o dată la 4-5 ani vine un an secetos”, a precizat ministrul, într-o conferinţă pe tema capitalului autohton.
El a subliniat că, în cazul în care nu va exista o strategie privind gestionarea apei pe termen lung, care să fie şi finanţată, România va avea probleme serioase.
„Dacă nu încercăm să avem o strategie şi să finanţăm această strategie pe termen lung privind gestionarea apei, începând de la a capta fiecare picătură de apă pe care o avem la dispoziţie, inclusiv zăpezile care se topesc, să o depozităm, să o transportăm cu cât mai puţine pierderi, să o utilizăm cât mai eficient pe energie, sigur, cât mai verde şi cu un consum de energie cât mai puţin, pe termen lung, o să avem o problemă”, a explicat Oros, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte sumele propuse prin PNRR, ministrul agriculturii a menţionat că acestea sunt, în total, de aproape 4 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde pentru infrastructura de apă necesară agriculturii, iar 1,3 miliarde pentru partea de apă gestionată de Ministerul Mediului.
Oficialul a subliniat că suma este una mică comparativ cu cea necesară, estimată de un raport din 2018 la circa 27 de miliarde de euro, pentru întreaga infrastructură de apă a României, dar, în același timp, este o sumă mare care trebuie cheltuită într-un timp foarte scurt. (C. Z.)