Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România, atenționată din cauza deficitului excesiv

România, atenționată din cauza deficitului excesiv

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 30 Iulie 2024

Consiliul Uniunii Europene a deschis proceduri oficiale de deficit excesiv contra a șapte state membre (Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia) şi a decis, în cazul României, să mențină deschisă procedura existentă, transmit DPA şi Euronews. Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că „România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă”.

Procedurile de deficit excesiv au ca scop ținerea sub control a datoriilor publice şi deficitelor de către statele vizate. În 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franţa (5,5%), Polonia (5,1%), Malta şi Slovacia (ambele 4,9%) şi Belgia (4,4%). Conform regulilor UE, datoria şi deficitul public ale unei țări nu pot depăși 60%, respectiv 3% din PIB, statele având însă posibilitatea de a negocia trasee de ajustare cu Comisia Europeană (CE) în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani, dacă se adoptă reforme şi investiţii.

Strategia României în această problemă este de a încheia cu CE un nou acord pe deficitul bugetar, cu durata de 7 ani, timp în care să realizeze cel puțin reformele din PNRR, potrivit ministrului finanţelor, Marcel Boloş.

Oficialul a dat asigurări că ajustarea deficitului nu se va face prin creşteri de taxe şi impozite care să afecteze oamenii şi mediul de afaceri.

În primele şase luni din 2024, România a avut un deficit de 63,67 miliarde de lei (3,6% din PIB), mult peste cel de 37,21 miliarde de lei (2,32% din PIB) aferent intervalului similar din 2023, a anunțat vineri Ministerul de Finanţe. (C. Z.)

Citeşte mai multe despre:   Uniunea Europeană