Comisarul desemnat de România, Roxana Mînzatu, propusă pentru portofoliul de vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru „oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată marți seara la Bruxelles
România, atenționată din cauza deficitului excesiv
Consiliul Uniunii Europene a deschis proceduri oficiale de deficit excesiv contra a șapte state membre (Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia) şi a decis, în cazul României, să mențină deschisă procedura existentă, transmit DPA şi Euronews. Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că „România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă”.
Procedurile de deficit excesiv au ca scop ținerea sub control a datoriilor publice şi deficitelor de către statele vizate. În 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franţa (5,5%), Polonia (5,1%), Malta şi Slovacia (ambele 4,9%) şi Belgia (4,4%). Conform regulilor UE, datoria şi deficitul public ale unei țări nu pot depăși 60%, respectiv 3% din PIB, statele având însă posibilitatea de a negocia trasee de ajustare cu Comisia Europeană (CE) în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani, dacă se adoptă reforme şi investiţii.
Strategia României în această problemă este de a încheia cu CE un nou acord pe deficitul bugetar, cu durata de 7 ani, timp în care să realizeze cel puțin reformele din PNRR, potrivit ministrului finanţelor, Marcel Boloş.
Oficialul a dat asigurări că ajustarea deficitului nu se va face prin creşteri de taxe şi impozite care să afecteze oamenii şi mediul de afaceri.
În primele şase luni din 2024, România a avut un deficit de 63,67 miliarde de lei (3,6% din PIB), mult peste cel de 37,21 miliarde de lei (2,32% din PIB) aferent intervalului similar din 2023, a anunțat vineri Ministerul de Finanţe. (C. Z.)