Reunite sub denumirea „Marile staţiuni balneare ale Europei”, unsprezece oraşe balneare din şapte ţări europene au fost incluse, în 2021, în lista Patrimoniului UNESCO: Baden bei Wien din Austria, Spa din
30 Apr, 2024
România câştigă teren pe piaţa europeană
Sectorul agricol a adus 18,5 miliarde de euro în economie anul trecut, cifră considerată un vârf istoric, mai mare cu aproximativ 28% decât în 2012, arată primele estimări ale comisiei de statistică a Uniunii Europene.
Pe fondul condiţiilor meteorologice favorabile culturilor agricole, rezultatele consemnate în 2013 au fost susţinute de creşterile de pe piaţa cerealelor (+64%), a cartofilor (+87%), a plantelor industriale (+61%) şi din piaţa furajelor (+60%).
Potrivit datelor Eurostat, producţia agricolă a continuat să se bazeze anul trecut pe sectorul vegetal, care a acoperit mai bine de două treimi din total şi care a înregistrat o creştere cumulată de 40%.
Recolta de grâu a ajuns la o valoare de 1,4 miliarde de euro (o creştere cu 40% faţă de 2012), orzul a crescut cu două treimi, la 359 milioane de euro, iar piaţa porumbului a urcat cu 85%, la 2,6 miliarde de euro. România a avut o recoltă totală de cereale de circa 20 milioane de tone, cu 50% peste cantităţile strânse în 2012, şi a ocupat poziţia a doua în Uniunea Europeană la porumb şi cea mai mare producţie de floarea-soarelui din UE, de 2 milioane de tone.
Datele statistice mai arată că în România două treimi din producţia agricolă sunt generate de producţia vegetală, în timp ce restul este acoperit de producţia animală şi de serviciile agricole. Spre comparaţie, economiile mature din Uniunea Europeană au un raport mai echilibrat între producţia zootehnică şi cea vegetală. În Franţa, liderul agriculturii continentale, producţia vegetală acoperă 55% din total, iar în Olanda ponderea acestui segment este de 44%.
Deşi agricultura din România mai are până să genereze la fel de mult profit precum economiile europene mature, agricultorii locali din unele segmente se luptă deja de la egal la egal cu cei europeni. Astfel, creşteri importante de producţie au fost înregistrate în acest an şi în pieţe precum cele ale fructelor, cartofilor sau vinului.
Cartofii au înregistrat, anul trecut, cea mai importantă creştere dintre toate elementele principale ale structurii producţiei agricole, după ce piaţa a urcat cu 87%, la 1,2 miliarde de euro, fiind susţinută de o majorare consistentă a preţurilor. Astfel, România a devenit al cincilea jucător pe piaţa europeană a cartofilor, în spatele Germaniei, Poloniei, Olandei şi Marii Britanii, aflându-se aproape de recordul istoric şi în ceea ce priveşte producţia de vin, care a urcat anul trecut cu aproape o treime, la 260 milioane de euro. Acest rezultat bun este justificat şi de faptul că în 2013 au intrat în piaţă recoltele strânse din podgoriile restructurate în urmă cu cinci-şase ani prin intermediul programelor de fonduri europene.
În schimb, datele statistice arată că afacerile crescătorilor de animale din ţara noastră au intrat în declin odată cu intrarea în Uniunea Europeană, şeptelul de bovine reducându-se cu 20% în ultimii ani, la 2 milioane de capete, iar cel de porcine a coborât cu o treime, la 4,3 milioane de capete. În acelaşi timp, numărul total de păsări a rămas constant, la 82 milioane de capete, iar piaţa ovinelor şi caprinelor a fost singura care a urcat, ajungând la 17 milioane de capete.
Fără o piaţă zootehnică dezvoltată, atrag atenţia specialiştii, agricultura românească, deşi competitivă pe unele sectoare, rămâne mult în spatele economiilor mari din pieţele vest-europene. Potrivit Eurostat, anul trecut, fiecare hectar de teren agricol al României a generat o producţie valorică de 1.185 de euro, mai puţin de jumătate faţă de media din Germania sau Franţa, dar în faţa rezultatelor consemnate în Bulgaria (760 euro/hectar) sau Ungaria (1.000 euro/hectar). (Bogdan Cronţ)
