România, față în față cu exodul tinerilor

România are nevoie de o strategie pentru a-i determina pe tinerii cu înalte calificări profesionale să revină în ţară, scrie într-o analiză publicaţia „Forbes”. Revista prezintă o situaţie aparent paradoxală, în contextul în care, deşi ţara noastră a înregistrat un ritm de creştere accelerat, în special în ultimul an, tinerii continuă să plece peste hotare, fiind pusă o presiune semnificativă asupra a două sisteme extrem de importante, de pensii şi de sănătate.

România se confruntă, în ultimii ani, cu o scădere tot mai accentuată a natalităţii, dar şi cu fenomenul de migrare, iar pe fondul îmbătrânirii populaţiei, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de 1 la 1. Astfel, sustenabilitatea sistemului de pensii este pusă în pericol pe termen mediu, fapt sesizat de specialiştii români şi străini. O analiză a publicaţiei „Forbes”, cu titlul „România îşi pierde minţile şi încearcă să stopeze migrarea creierelor”, subliniază că, de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană (UE), peste 1 milion de români au emigrat în căutarea unor oportunităţi profesionale mai bune şi a unui nivel de trai superior. „Pe măsură ce creştea numărul celor care căutau o viaţă mai bună în Occident, în special în Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie, România a început să sufere de fenomenul numit adesea «migrarea creierelor», notează „Forbes”, subliniind că efectul plecării românilor cu studii superioare şi calificări profesionale de vârf se resimte intens. Paradoxul este că, deşi România are un ritm de creştere ridicat, exodul tinerilor cu înaltă pregătire profesională este de neoprit, iar un exemplu al revistei „Forbes” este situaţia din sistemul de sănătate, unde personalul medical pleacă reclamând subfinanţarea acută atât la nivelul salariilor, cât şi la nivelul dotărilor.

„În ultimii ani, mii de angajaţi au emigrat în ţări mai dezvoltate din UE, unde beneficiază de salarii mai mari şi de condiţii de lucru mai bune. Faptul că în străinătate medicii pot câştiga chiar şi de 10 ori mai mult a dus la o criză gravă a personalului din spitalele româneşti. Se estimează că din 2007 încoace au plecat din țară în jur de 20.000 de angajaţi din sistemul sanitar, fapt ce a împovărat statul”, se arată în analiza preluată de Agerpres.

Românii ezită să revină în ţară şi pentru că „în ciuda unei recente ofensive contra corupţiei la nivel înalt, oamenii nutresc, în continuare, o neîncredere profundă în Guvern”, mai scrie „Forbes”, care redă şi opiniile câtorva români stabiliţi la Londra. „Nu m-aş întoarce în ţară. Nu din cauza banilor am plecat din România”, spune inginerul de software Fabian Murariu, care invocă nepotismul, corupţia, problemele din sistemul de sănătate şi lipsa de responsabilitate a membrilor Parlamentului.

Diaspora „Start-Up” este unul dintre programele prin care statul român încearcă să determine întoarcerea românilor în ţară și a cărui valoare se ridică la 30 milioane de euro, fiind finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 și al cărui ghid a fost lansat în toamna anului trecut. Într-o primă fază a proiectului, administratorii de grant pot depune propuneri de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 de euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară. În cea de-a doua etapă, cetățenii români eligibili, care doresc să-și înființeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant, din care 10.000 de euro reprezintă prima de relocare în țară.

Un alt program cu finanţare europeană îi vizează pe tinerii care doresc să se întoarcă în ţară şi să investească în agricultură, program în valoare de 400 milioane de euro.