Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
România, în „tabloul de bord“ al pieţei unice europene
▲ Ţările Uniunii Europene adoptă normele europene privind piaţa unică, România adaptând legislaţia internă la cea comunitară cu un deficit de doar 0,8% ▲
Efectele pieţei unice europene se materializează în preţuri mai mici, o ofertă mai variată şi o calitate superioară a bunurilor şi serviciilor disponibile în Europa, susţin oficialii europeni. În opinia acestora, o mai bună stabilitate a pieţei comune nu s-ar fi realizat în absenţa unor norme comune stabilite la nivelul UE şi transpunerii în legislaţie de către ţările membre. În recentul raport privind progresele înregistrate în ultimele şase luni, cunoscut sub numele de „tabloul de bord al pieţei interne“, se arată că, în medie, doar 1,2% din normele privind piaţa internă nu au putut fi transpuse în legislaţia naţională în termenul prevăzut. În iunie 2007, media era de 1,6%, iar în acest moment procentul se încadrează în limita stabilită de liderii UE pentru 2001, de 1,5%. „Este un rezultat excelent“, a declarat Charlie McCreevy, comisarul pentru piaţa internă şi servicii. „Aplicarea corectă şi la timp a normelor privind piaţa unică este condiţia pentru o bună funcţionare a acesteia. Progresele trebuie continuate ca să putem atinge noul obiectiv de 1%“, a mai subliniat McCreevy. Pentru prima dată, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene figurează în tabloul de bord, Bulgaria şi România adoptând foarte rapid normele privind piaţa internă, cu un deficit mediu de doar 0,8%. Slovacia este pe primul loc, lipsindu-i numai 9 norme pentru a atinge deficitul 0. Urmează Danemarca, Letonia şi Lituania, cu doar 10 directive în întârziere. Ţările care nu vor respecta termenele prevăzute pentru adoptarea directivelor vor fi sancţionate pentru încălcarea dreptului comunitar. Cele mai multe sancţiuni vizează Italia, deşi în ultimele şase luni aceasta a reuşit să reducă cu 19 numărul procedurilor formulate împotriva sa. Majoritatea măsurilor luate la adresa ţărilor care nu sunt încă la zi la acest capitol se referă în special la directivele neadoptate în domeniul mediului, urmate de fiscalitate şi uniunea vamală, energie şi transport şi ocupare a forţei de muncă.