România, locul 63 în clasamentul privind dezvoltarea umană

▲ Criza economică globală a redus rolul muncitorilor imigranţi, însă acest lucru se va schimba dramatic, relevă un raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) ▲ Totodată, raportul arată că Norvegia se află pe primul loc în lume din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană (HDI), în timp ce România ocupă locul al 63-lea în acest clasament ▲

Criza economică globală a redus rolul muncitorilor imigranţi, însă acest lucru se va schimba dramatic, pe măsură ce ţările dezvoltate se vor confrunta cu un deficit de forţă de muncă în următoarele patru decenii, relevă un raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) prezentat ieri, transmite Reuters. Cererea de imigranţi va reveni odată cu relansarea economică, oferind reduceri importante de cheltuieli administrative şi de recrutare pentru companiile care activează în ţările dezvoltate, se arată în document. „După recuperarea în urma recesiunii globale, cererea de muncitori imigranţi va reveni“, a declarat Jeni Krugman, autorea raportului PNUD despre migraţie.

Documentul cere ridicarea restricţiilor în ceea ce priveşte mişcarea muncitorilor imigranţi, în special a celor necalificaţi, pentru a le permite să se transfere în alte locuri de muncă, atunci când acestea devin disponibile. De asemenea, PNUD recomandă ca ţările să evite protecţionismul, să liberalizeze legile muncii şi să pună capăt xenofobiei şi marginalizării muncitorilor imigranţi.

Muncitorii imigranţi au un rol major în ţările lor natale

Câştigurile muncitorilor imigranţi din ţările sărace au fost de aproximativ 15 ori mai mari decât în ţara natală, acest lucru însemnând că cei care au lucrat în ţările dezvoltate au contribuit la dublarea înscrierilor la şcoală şi la reducerea semnificativă a ratei mortalităţii infantile în statele de provenienţă, se arată în raport. Potrivit PNUD, cererea de muncitori imigranţi în ţările dezvoltate va fi mai mare în următoarele patru decenii, pe măsură ce forţa de muncă internă se va reduce. Pe de altă parte, este de aşteptat ca populaţiile din ţările sărace să crească cu peste o treime. „Muncitorii imigranţi impulsionează de obicei productivitatea economică şi oferă mai mult decât primesc. Imigraţia nu împiedică accesul localnicilor la piaţa muncii şi îmbunătăţeşte rata investiţiilor în afaceri noi şi iniţiative“, subliniază autorii raportului.

Norvegia, ţara cu cel mai bun indice de dezvoltare umană din lume

Norvegia se află din nou pe primul loc în clasamentul anual cu indicele de dezvoltare umană (HDI - Human Development Index), publicat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, relatează AFP. Ţara scandinavă devansează Australia, Islanda şi Canada în clasamentul stabilit pe baza datelor din 2007, înainte de criza economică şi financiară mondială. Între cele 182 de ţări analizate, membre ale ONU, România se află în clasament pe locul al 63-lea, cu un HDI de 0,837. Indicele de dezvoltare umană ţine cont de speranţa de viaţă la naştere, rata de alfabetizare a populaţiei şi de Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Cei trei parametri sunt aduşi la valori cuprinse între zero şi un punct. Ţările considerate de către PNUD ca având „o dezvoltare umană foarte dezvoltată“ sunt cele cu un HDI mai mare de 0,900, iar cele cu „o dezvoltare umană slabă“ au un HDI mai mic de 0,500. În cea de a doua categorie, Nigerul şi Afganistanul ocupă ultimele locuri. Potrivit raportului PNUD, „criza va avea repercusiuni masive asupra rezultatelor în materie de dezvoltare umană în numeroase ţări“, ţinând cont de faptul că unele state, foarte bine clasate până în prezent, precum Islanda şi Republica Irlanda, se numără acum printre cele mai afectate de recesiunea mondială.